Învățarea prin descoperire: cum îi stimulăm pe tineri să cerceteze

Implicarea

În această etapă, profesorul măsoară cunoștințele anterioare ale elevilor și/sau identifică posibilele concepții greșite. Procesul este centrat pe elev, iar facilitatorul are rolul de a stârni curiozitatea copiilor prin informații interesante, videoclipuri, demonstrații și afirmații impresionante, momente de „Știați că…” și întrebări.

Explorarea

Etapa de explorare le oferă elevilor o bază comună de activități practice și interactive, jocuri și aplicații, care îi vor ajuta să utilizeze și să conecteze cunoștințele anterioare cu cele actuale, pentru a genera idei noi. Acum are loc experiența principală bazată pe descoperire, moment care alimentează înțelegerea elevilor.

Explicarea

Cea de-a treia etapă a modelului de instruire este mai mult orientată asupra profesorului și ghidată de experiența elevilor din etapa anterioară. Elevii își explică modul în care înțeleg conceptele, își confirmă sau infirmă ipotezele conturate anterior, iar profesorul corectează concepțiile greșite ale elevilor. În timpul acestui moment, profesorul poate oferi definiții, exemple și explicații.

Elaborarea

În faza de elaborare, elevii sunt încurajați să aplice noua lor înțelegere a conceptelor, consolidând în același timp noile abilități. Acum, copiii pot efectua investigații suplimentare, pot elabora noi ipoteze, pot împărtăși informații și idei sau își pot aplica cunoștințele și abilitățile la alte discipline, lărgind astfel cunoașterea. Această etapă a ciclului de învățare prezintă oportunități pentru profesor de a integra domeniul său de cunoaștere cu alte domenii.

Evaluarea

Etapa de evaluare încurajează elevii să își măsoare înțelegerea și abilitățile și oferă profesorilor oportunități pentru a puncta progresul elevilor în vederea atingerii obiectivelor educaționale. 

Actorii educaționali au cercetat și au căutat cele mai bune metode pentru a se asigura că procesul de învățare al copiilor este unul interactiv care să le încurajeze curiozitatea. Specialiștii punctează o serie de metode potrivite pentru spațiile cu focus pe învățarea prin descoperire care să-i ajute pe cei mici să aibă performanțe impresionante în sala de clasă, dar și dincolo de instituțiile de învățământ.

4 strategii pentru crearea unei clase axate pe descoperire

1. Elevii învață prin jocuri

Să ne imaginăm că suntem la un atelier de dezvoltare profesională, iar facilitatorul ne înmânează mai multe materiale pentru următoarea activitate și, înainte de a avea șansa să le explorăm puțin, auzim fraza: „Bine, ce întrebări aveți?”. 

În afară de „Ce sunt aceste materiale?”, este greu să venim cu întrebări profunde și semnificative despre materialele sau proiectul pe care nu am avut încă timp să le explorezi. Dacă odată cu primirea materialelor avem un moment și pentru a le examina mai îndeaproape, să le atingem, să le dăm sens relației dintre ele, probabil că vom putea face observații mai profunde și atente și vom putea duce înțelegerea activității la nivelul următor. 

Este esențial să știm că exact în acest mod acționează și cei mici. Dacă prezentăm o nouă activitate elevilor - nu ne putem aștepta ca aceștia să pună întrebări semnificative dacă nu au timp să exploreze și să se joace mai întâi.

Această explorare va da roade, copiii vor fi mai implicați și mai dornici să pună întrebări și să asculte activ indicațiile. 

2. Învățarea se întâmplă tot timpul, nu doar într-un interval limitat, în sala de clasă 

Învățarea necesită timp, iar experiențele de descoperire care contribuie la clădirea cunoașterii copiilor nu se poate realiza într-un interval limitat la câteva minute. În sala de clasă, învățarea începe, însă este necesar să ducem învățarea și dincolo de instituțiile de învățământ.

Ne setăm obiective și stabilim etape clare pentru a le putea atinge. Oferim spațiu pentru a explora interesele copiilor și pentru a folosi întrebările acestora ca rampe de lansare pentru explorare. 

Putem pleca de la un subiect și să-l dezvoltăm într-un proiect pentru o săptămână întreagă. Spre exemplu: o lecție despre mere se poate transforma într-o săptămână de activități științifice și interesante în care copiii descoperă mai întâi merele la exterior, culori, tipuri diferite, în interior, le taie și observă, le compară cu alte fructe și legume, le măsoară mărimea și greutatea și apoi generează întrebări cu miros de curiozitate. Ce se întâmplă cu un măr dacă rămâne afara, se degradează? În cât timp? Cum se transformă mărul în plăcintă de mere? De unde provin tipurile diferite de mere? În calitate de profesori sau îndrumători putem să-i sprijinim pe copii cum să găsească răspunsuri folosind cărți sau tehnologie și, cel mai important, să le arătăm că întrebările lor pot duce la experimente, explorări și noi cunoștințe!

3. De ce este important să hrănim întrebările cu și mai multe întrebări?

Copiii își clădesc cunoaștere prin intermediul întrebărilor pe care le adresează și, o modalitate incredibilă de a îi sprijini în acest sens, este dacă putem să îi stimulăm să caute singuri răspunsuri, să privească și din alte perspective situația și să le oferim contextul unor discuții mai bogate, mai aprofundate și mai interesante. Este esențial să le sugerăm copiilor resurse valoroase de unde să își culeagă informațiile: cărți, filme, videoclipuri și specialiști. 

Principalul element pentru a ne asigura că sporim cunoașterea prin întrebări, este de a crea un spațiu al sălii de clasă sigur, în care întrebările sunt binevenite. Cu toate acestea, este important să avem un plan de acțiune pentru întrebări sau un sistem în clasă pentru modul în care sunt abordate acestea și să ne asigurăm că putem să trecem curiozitățile copiilor printr-un filtru. 

Într-o sală de clasă axată pe învățarea prin descoperire, întrebările conduc învățarea, iar elevii conduc întrebările.

4. Zidul întrebărilor

Un zid al întrebărilor este un spațiu excelent pentru a „parca” întrebările copiilor. Acest spațiu poate fi util și folosit drept sistem de filtrare al subiectelor de interes. 

Trebuie să construim un sistem consecvent care să funcționeze pentru noi și pentru clasa noastră și facem din acesta o parte obișnuită a rutinei, astfel încât întrebările să fie un mijloc de învățare și nu o distragere a atenției de la învățare.

Ce s-ar întâmpla dacă elevii ar fi direct implicați în procesul de instruire?

Elevii își pot îmbunătăți anumite competențe transferabile prin învățarea bazată pe descoperire, multe dintre acestea fiind legate de inițiativă și autodirecție. Acest lucru este evident atunci când se examinează etapele procesului de instruire. Elevii învață cum să pună întrebări, să investigheze, să discute, să colaboreze, să coopereze și să ajungă la propriile concluzii. Deși ei pot dezvolta separat aceste abilități prin alte activități, învățarea prin descoperire și analiza autodirijată sintetizează această dezvoltare. Aceste abilități nu numai că se vor dovedi utile în ceea ce privește atingerea performanțelor școlare, dar vor fi utilizate și dincolo de acestea.

Un rezultat foarte important al învățării prin descoperire este stabilirea unei mentalități flexibile. Elevii au tendința de a vedea mai multă valoare în ceea ce învață, retenția este mai mare, deoarece responsabilitatea le aparține, iar discuțiile din sala de clasă sunt îmbunătățite datorită dezvoltării sporite a gândirii critice.

Învățarea prin descoperire îi ajută pe elevi să dezvolte un simț mai mare al responsabilității, deoarece ei sunt implicați direct în procesul de  învățare. Rolul nostru ca educatori, mentori, părinți, este să le prezentăm idei și oportunități și să le permitem copiilor să meargă dincolo de acestea. Această împuternicire este vitală pentru stima și încrederea lor în sine. Responsabilitatea, adaptabilitatea și agilitatea de învățare sunt principalele componente ale învățării prin descoperire și reprezintă fundamentul unei generații de tineri cu putere de decizie, curiozitate și apetit de învățare.

Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă