Învățarea prin descoperire: cum îi stimulăm pe tineri să cerceteze
Modelul de învățare prin descoperire presupune ca elevii să nu memoreze un șir nesfârșit de informații, ci să rezolve probleme, să construiască și să își hrănească apetitul pentru învățare prin intermediul unor activități antrenante și interactive.
Învățarea prin descoperire este un proces care încurajează copiii să își satisfacă curiozitatea prin acțiuni concrete într-un spațiu sigur și deschis. Este un proces care potențează angajamentul intelectual și înțelegerea profundă a elevilor, îndemnându-i să își dezvolte abilitățile de formulare de întrebări, să colaboreze cu alți elevi, colegi sau adulți, să rezolve probleme, generând soluții creative și să-și antreneze spiritul curios și dincolo de sala de clasă.
Învățarea prin descoperire este o abordare constructivistă în care obiectivul general este ca elevii să creeze sensuri între noile informații descoperite și cunoștințele anterioare pe care le știau deja, să facă conexiuni și să înțeleagă cum funcționează lumea înconjurătoare.
Constructivismul este teoria care susține că elevii contribuie la consolidarea cunoștințelor și nu doar la asimilarea pasivă a informațiilor. Pe măsură ce oamenii experimentează lumea și reflectă asupra experiențelor lor, ei își construiesc propriile reprezentări și încorporează noi informații în cunoștințele lor preexistente.
Elevii învață cel mai bine atunci când sunt implicați în experiențe de învățare și nu atunci când primesc pasiv informații. Învățarea este în mod inerent un proces social, deoarece este integrată într-un context unde, elevii și profesorii lucrează împreună pentru a construi cunoașterea; elevii învață unii de la alții, împreună cu alții și de la cei din afara clasei.
Scopul instuțiilor de învățământ, care susțin o învățare bazată pe descoperire, este acela de a oferi elevilor contextele necesare care să le faciliteze învățarea.
Învățarea prin descoperire se evidențiază prin elemente distinctive legate de accentul pus în mod egal pe proces, comunicare, reflecție, colaborare, analiză și pe conținut, pe elementele curriculumului care sunt negociate împreună cu elevii și pe cunoștințele anterioare care sunt valorificate.
Evaluarea și planificarea sunt importante, fiind identificate concepte semnificative și relevante care unifică cunoștințele și înțelegerile. Curiozitatea și întrebările autentice, din partea profesorilor și a elevilor, sunt esențiale - „vocea” copiilor este evidentă, aceștia fiind implicați în mod activ în construirea înțelegerilor prin experiențe practice, cercetare, procesare și comunicarea înțelegerilor lor în diverse moduri. Reflecția, metacogniția și analiza sunt valorizate, iar evaluarea este continuă și se bazează pe criterii clare care leagă performanțele de obiectivele curriculumului, setate la început.

Implicarea
În această etapă, profesorul măsoară cunoștințele anterioare ale elevilor și/sau identifică posibilele concepții greșite. Procesul este centrat pe elev, iar facilitatorul are rolul de a stârni curiozitatea copiilor prin informații interesante, videoclipuri, demonstrații și afirmații impresionante, momente de „Știați că…” și întrebări.
Explorarea
Etapa de explorare le oferă elevilor o bază comună de activități practice și interactive, jocuri și aplicații, care îi vor ajuta să utilizeze și să conecteze cunoștințele anterioare cu cele actuale, pentru a genera idei noi. Acum are loc experiența principală bazată pe descoperire, moment care alimentează înțelegerea elevilor.
Explicarea
Cea de-a treia etapă a modelului de instruire este mai mult orientată asupra profesorului și ghidată de experiența elevilor din etapa anterioară. Elevii își explică modul în care înțeleg conceptele, își confirmă sau infirmă ipotezele conturate anterior, iar profesorul corectează concepțiile greșite ale elevilor. În timpul acestui moment, profesorul poate oferi definiții, exemple și explicații.
Elaborarea
În faza de elaborare, elevii sunt încurajați să aplice noua lor înțelegere a conceptelor, consolidând în același timp noile abilități. Acum, copiii pot efectua investigații suplimentare, pot elabora noi ipoteze, pot împărtăși informații și idei sau își pot aplica cunoștințele și abilitățile la alte discipline, lărgind astfel cunoașterea. Această etapă a ciclului de învățare prezintă oportunități pentru profesor de a integra domeniul său de cunoaștere cu alte domenii.
Evaluarea
Etapa de evaluare încurajează elevii să își măsoare înțelegerea și abilitățile și oferă profesorilor oportunități pentru a puncta progresul elevilor în vederea atingerii obiectivelor educaționale.
Actorii educaționali au cercetat și au căutat cele mai bune metode pentru a se asigura că procesul de învățare al copiilor este unul interactiv care să le încurajeze curiozitatea. Specialiștii punctează o serie de metode potrivite pentru spațiile cu focus pe învățarea prin descoperire care să-i ajute pe cei mici să aibă performanțe impresionante în sala de clasă, dar și dincolo de instituțiile de învățământ.
4 strategii pentru crearea unei clase axate pe descoperire
1. Elevii învață prin jocuri
Să ne imaginăm că suntem la un atelier de dezvoltare profesională, iar facilitatorul ne înmânează mai multe materiale pentru următoarea activitate și, înainte de a avea șansa să le explorăm puțin, auzim fraza: „Bine, ce întrebări aveți?”.
În afară de „Ce sunt aceste materiale?”, este greu să venim cu întrebări profunde și semnificative despre materialele sau proiectul pe care nu am avut încă timp să le explorezi. Dacă odată cu primirea materialelor avem un moment și pentru a le examina mai îndeaproape, să le atingem, să le dăm sens relației dintre ele, probabil că vom putea face observații mai profunde și atente și vom putea duce înțelegerea activității la nivelul următor.
Este esențial să știm că exact în acest mod acționează și cei mici. Dacă prezentăm o nouă activitate elevilor - nu ne putem aștepta ca aceștia să pună întrebări semnificative dacă nu au timp să exploreze și să se joace mai întâi.
Această explorare va da roade, copiii vor fi mai implicați și mai dornici să pună întrebări și să asculte activ indicațiile.
2. Învățarea se întâmplă tot timpul, nu doar într-un interval limitat, în sala de clasă
Învățarea necesită timp, iar experiențele de descoperire care contribuie la clădirea cunoașterii copiilor nu se poate realiza într-un interval limitat la câteva minute. În sala de clasă, învățarea începe, însă este necesar să ducem învățarea și dincolo de instituțiile de învățământ.
Ne setăm obiective și stabilim etape clare pentru a le putea atinge. Oferim spațiu pentru a explora interesele copiilor și pentru a folosi întrebările acestora ca rampe de lansare pentru explorare.
Putem pleca de la un subiect și să-l dezvoltăm într-un proiect pentru o săptămână întreagă. Spre exemplu: o lecție despre mere se poate transforma într-o săptămână de activități științifice și interesante în care copiii descoperă mai întâi merele la exterior, culori, tipuri diferite, în interior, le taie și observă, le compară cu alte fructe și legume, le măsoară mărimea și greutatea și apoi generează întrebări cu miros de curiozitate. Ce se întâmplă cu un măr dacă rămâne afara, se degradează? În cât timp? Cum se transformă mărul în plăcintă de mere? De unde provin tipurile diferite de mere? În calitate de profesori sau îndrumători putem să-i sprijinim pe copii cum să găsească răspunsuri folosind cărți sau tehnologie și, cel mai important, să le arătăm că întrebările lor pot duce la experimente, explorări și noi cunoștințe!
3. De ce este important să hrănim întrebările cu și mai multe întrebări?
Copiii își clădesc cunoaștere prin intermediul întrebărilor pe care le adresează și, o modalitate incredibilă de a îi sprijini în acest sens, este dacă putem să îi stimulăm să caute singuri răspunsuri, să privească și din alte perspective situația și să le oferim contextul unor discuții mai bogate, mai aprofundate și mai interesante. Este esențial să le sugerăm copiilor resurse valoroase de unde să își culeagă informațiile: cărți, filme, videoclipuri și specialiști.
Principalul element pentru a ne asigura că sporim cunoașterea prin întrebări, este de a crea un spațiu al sălii de clasă sigur, în care întrebările sunt binevenite. Cu toate acestea, este important să avem un plan de acțiune pentru întrebări sau un sistem în clasă pentru modul în care sunt abordate acestea și să ne asigurăm că putem să trecem curiozitățile copiilor printr-un filtru.
Într-o sală de clasă axată pe învățarea prin descoperire, întrebările conduc învățarea, iar elevii conduc întrebările.
4. Zidul întrebărilor
Un zid al întrebărilor este un spațiu excelent pentru a „parca” întrebările copiilor. Acest spațiu poate fi util și folosit drept sistem de filtrare al subiectelor de interes.
Trebuie să construim un sistem consecvent care să funcționeze pentru noi și pentru clasa noastră și facem din acesta o parte obișnuită a rutinei, astfel încât întrebările să fie un mijloc de învățare și nu o distragere a atenției de la învățare.
Ce s-ar întâmpla dacă elevii ar fi direct implicați în procesul de instruire?
Elevii își pot îmbunătăți anumite competențe transferabile prin învățarea bazată pe descoperire, multe dintre acestea fiind legate de inițiativă și autodirecție. Acest lucru este evident atunci când se examinează etapele procesului de instruire. Elevii învață cum să pună întrebări, să investigheze, să discute, să colaboreze, să coopereze și să ajungă la propriile concluzii. Deși ei pot dezvolta separat aceste abilități prin alte activități, învățarea prin descoperire și analiza autodirijată sintetizează această dezvoltare. Aceste abilități nu numai că se vor dovedi utile în ceea ce privește atingerea performanțelor școlare, dar vor fi utilizate și dincolo de acestea.
Un rezultat foarte important al învățării prin descoperire este stabilirea unei mentalități flexibile. Elevii au tendința de a vedea mai multă valoare în ceea ce învață, retenția este mai mare, deoarece responsabilitatea le aparține, iar discuțiile din sala de clasă sunt îmbunătățite datorită dezvoltării sporite a gândirii critice.
Învățarea prin descoperire îi ajută pe elevi să dezvolte un simț mai mare al responsabilității, deoarece ei sunt implicați direct în procesul de învățare. Rolul nostru ca educatori, mentori, părinți, este să le prezentăm idei și oportunități și să le permitem copiilor să meargă dincolo de acestea. Această împuternicire este vitală pentru stima și încrederea lor în sine. Responsabilitatea, adaptabilitatea și agilitatea de învățare sunt principalele componente ale învățării prin descoperire și reprezintă fundamentul unei generații de tineri cu putere de decizie, curiozitate și apetit de învățare.
Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.







