Învățarea bazată pe întrebări

Altele vibrează de iureșul vocilor de copii, în timp ce se întrec să pună întrebări și să schimbe idei, într-un concert al curiozității, în care profesorul e un simplu dirijor. Unde se produce mai ușor învățarea, în discursul formal sau în furtuna întrebărilor?

Un coeficient de curiozitate ridicat este la fel de important precum clasicul IQ sau chiar inteligența emoțională – potrivit unui articol al Harvard Business Review – atunci când vine vorba de gestionarea unor situații complexe.  El indică o mai mare flexibilitate și poate ajuta la dezvoltarea unei mai mari abilități de a face față complexității. Pe de o parte, indivizii cu un coeficient mai mare de curiozitate – CQ – se descurcă mai bine în fața ambiguității, datorită stilului lor de gândire nuanțat și subtil. Pe de altă parte, curiozitatea duce la un angajament mai puternic în procesul de învățare și la achiziții semnificative de cunoștințe, în timp.  Astfel, curiozitatea e cel mai potrivit instrument pentru a genera soluții simple la probleme complexe.

„N-am niciun talent special. Sunt doar un curios pasionat.” Albert Einstein

Învățarea pe bază de întrebări înseamnă mai mult decât a întreba un elev ce vrea să afle despre un subiect. Este vorba despre declanșarea curiozității. Iar activarea curiozității unui elev este un obiectiv mai important și mai complex decât simpla transmitere de informații.

Deși presupune crearea de strategii didactice bine puse la punct, învățarea bazată pe întrebări poate fi mai ușoară pentru profesori pentru că transferă unele responsabilități copilului. Totodată, aceasta eliberează din atitudinea autoritară, uneori intimidantă, de la clasă, antrenându-i mai ușor pe elevi la ore. Profesorii care folosesc această tehnică, reușesc să treacă cu succes peste răspunsul ”nu știu”, o barieră cronică în ceea ce privește implicarea elevilor.

Abordată într-un mod inovator,  învățarea bazată pe întrebări, generează un asemenea entuziasm în rândul elevilor, încât neuronii încep să se aprindă, curiozitatea este declanșată, iar ei abia așteaptă să devină experți în a răspunde la propriile întrebări.

Profesorii ascund strategiile pe care le folosesc pentru a încuraja aprofundarea unui subiect. Astfel elevii își dezvoltă propriile abilități ca experți în domeniul conținutului. Declanșarea unei dezbateri înseamnă să înveți mereu ceva nou, iar stârnirea curiozității poate fi o misiune incitantă. Este nevoie de un entuziasm molipsitor, iar învățarea a ceva nou generează propriul entuziasm, chiar dacă este vorba despre un subiect pe care îl abordăm de ani de zile, în cazul profesorilor.

Ca profesori, să ne gândim la materia pe care am ales să o predăm, la dragostea și pasiunea cu care am învățat și la setea de cunoaștere cu care am parcurs subiectului ales. Cât de grozav ar fi să putem transmite toate aceste sentimente noilor generații, să le insuflăm entuziasmul care a caracterizat acel început!

Învățarea bazată pe întrebări formează copii autonomi, le stimulează deprinderi de gândire analitică și logică și le dezvoltă abilitățile de rezolvare a problemelor

Această tehnică alternativă de învățare alimentează interesele, pasiunile și talentele elevilor. Dă putere vocii copiilor și le onorează alegerile, stimulându-le în același timp, motivația și implicarea.

Nu e nimic mai satisfăcător decât să fii promotorul unei forfote constructive și inspiraționale în sala de clasă, să plantezi curaj și perseverență și să antrenezi spiritul de creștere și dezvoltare a abilităților de cercetare formală și informală.

În toate aspectele vieții de după școală, indivizii sunt nevoiți, de cele mai multe ori, să lucreze în echipe, iar lucrul în grup necesită abilități fundamentale, cum ar fi ascultarea, cooperarea, negocierea și comunicarea. Învățarea bazată pe întrebări contribuie la dezvoltarea socio-emoțională, învățând copiii să lucreze împreună în mod eficient pentru a finaliza o sarcină. Le oferă posibilitatea de a face ca ceea ce învață să fie semnificativ și de a dezvolta strategii pe care le vor putea folosi pentru a rezolva probleme în viitor.

Cum aplicăm soluția alternativă de învățare la clasă prin întrebări

1. Identifică o temă pe care să le-o prezinți elevilor, care să fie suficient de elocventă încât să le aducă informații noi, dar și suficient de versatilă încât să le ofere oportunitatea să facă propriile descoperiri și să includă propriile idei în soluție.
2. Analizați împreună subiectul în timpul petrecut la clasă. Este esențial ca o parte din activitatea de research să se întâmple la clasă, astfel încât elevii să aibă acces la cercetătorul principal din sală – profesorul, care îi ghidează și le oferă modele de metode de cercetare verosimile.
3. Încurajează elevii să-și prezinte ideile și descoperirile. Mulți pot înțelege conținutul, însă puțini pot să îl și comunice. Prezentarea ideilor extrase din ceea ce au reținut la clasă poate reprezenta un exercițiu valoros în sedimentarea și mai bună a informațiilor. De asemenea, le oferi șansa de a fi creativi și de a îmbrăca prezentările în forme inedite.
4. La final, discută despre ce a funcționat în acest proces și ce nu. Reflecția este esențială. Ajută-i să se concentreze asupra modului în care au învățat, nu doar asupra rezultatului. Când le permiți elevilor să-și supravegheze propriul proces de învățare, le amplifici sentimentul de responsabilitate și motivație.

Profesorul este scânteia care aprinde flacăra propriului entuziasm, a propriei emoții și curiozități.  Mai apoi, cu ajutorul întrebărilor, el dă mai departe dorința de cunoaștere printr-o abordare diferită, dar extrem de utilă și provocatoare.

”De cele mai multe ori întrebarea corectă este mult mai importantă decât răspunsul corect.” Platon

Tehnica întrebărilor poate fi utilizată la toate nivelurile de învăţământ. Cercetările arată că atunci când învățăm prin gândire se formează noi căi neuronale. Fluxul de sânge crește în anumite părți ale creierului și noi zone sunt activate.

În cadrul unui studiu efectuat pe șoferii de taxi din Londra, s-a constatat că aceștia au un hipocampus mult mai mare - partea creierului care joacă un rol esențial în învățare și memorie - decât șoferii de autobuz. De ce? Pentru că șoferii de taxi aveau în fiecare zi un traseu nou. Ei au fost forțați să se gândească, să își amintească trasee parcurse și să descopere rute noi. Pe de altă parte, șoferii de autobuz parcurg același traseu în fiecare zi, astfel că mintea lor a rămas înțepenită intr-un mod de lucru monoton și directiv.

Învățarea la școală este aproape la fel. Creierul nostru se dezvoltă atunci când suntem solicitați să gândim. Și ce modalitate este mai bună de a-i face pe copii să gândească decât să le punem întrebări bune? Fiecare materie predată la școală este plină de oportunități de a pune întrebări. Imaginează-ți o clasă care își prezintă ideile și descoperirile cu privire la un subiect. Multitudinea de variante, perspective și opinii le oferă copiilor ocazia de a studia tema în profunzime, le stârnește dorința de a cunoaște și mai mult. În ceea ce privește rezultatele elevilor, puterea întrebărilor își va pune amprenta pentru totdeauna în viețile lor. Cu cât unui elev i se oferă ocazia de a se simți stăpân pe un subiect, oricât de mic ar fi conceptul, cu atât mai mult își va dori acest sentiment, mai târziu, în viață.

Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă