Skip to main content
despre reciclare pentru copii

Cum facem educația despre reciclare atractivă pentru copii


Săptămâna Verde poate fi un moment potrivit pentru a iniția copiii în tainele protejării mediului sau pentru a aprofunda cunoștințele deja dobândite. Să vorbești copiilor despre reciclare, respectiv despre colectare selectivă, e doar un mic pas din această călătorie - unul accesibil pentru școli și grădinițe datorită numeroaselor resurse la îndemână, ce presupun costuri reduse și multă creativitate. 

Cu toate acestea, pentru a oferi copiilor un cadru mai amplu, astfel încât să-și înțeleagă contribuția și să-și păstreze motivația pentru a participa activ, este necesară mai mult decât o săptămână de ateliere și acțiuni prietenoase cu mediul. Ei au nevoie de explorarea profundă a conceptului de protejare a mediului prin experiențe practice, jocuri, activități creative și discuții sensibile, toate însoțite de stabilirea unor rutine care să le evidențieze aportul. Procesul poate include mici recompense și implica familia într-un mod pozitiv.

De aceea, în acest articol, vom explora modalități de a aborda subiectul reciclării cu copiii și vom prezenta activități interactive cu impact durabil.

Cuprins:

De unde începi să vorbești copiilor despre reciclare

Filmulețele despre poluare în care planeta e rănită atunci când oamenii aruncă gunoaie în neștire, sau când pământul e sufocat sub efectul gazelor de seră din cauza industrializării, a defrișărilor și a distrugerii mediului înconjurător au un impact emoțional mare asupra copiilor preșcolari sau a celor din ciclul gimnazial.

Mulți părinți admit că dacă văd un astfel de film la clasă, cu educatoarea sau învățătoarea, cei mici devin mai atenți la mediul înconjurător, mai receptivi la mesajele de conștientizare despre folosirea responsabilă a resurselor și reducerea poluării. 

Poți porni de astfel de clipuri pentru ca cei mici să înțeleagă “de ce”-ul din spatele reciclării ca un pas în atitudinea mai largă ce presupune protejarea mediului. Adesea copiii sunt obligați să învețe noțiuni, să urmeze proceduri sau rutine fără să li se explice scopul final, motiv pentru care ei nu le înțeleg utilitatea și nici nu văd în asta o plăcere.

În plus, odată trezit impulsul de a “salva planeta”, e mult mai ușor de a preda niște noțiuni ca și cum inițiativa le-a aparținut lor prin propria curiozitate.

Explorați ciclul de viață al deșeurilor: Cei trei “R” 

Găsim o mulțime de idei de activități pentru copii pe tema reciclării, însă uităm că reciclarea e, de fapt, ultima etapă din modul în care utilizăm resursele.

Ca să începi cu începutul, explică-le celor mici simbolurile reciclării, respectiv triunghiul cu cele trei săgeți: ce înseamnă cei trei “R”, și diferitele categorii care marchează ciclul de viață al unui produs.

Chiar și pentru mulți adulți rămâne o enigmă semnificația acronimelor cu R din simbolul reciclării. Ele vin de la trei acțiuni esențiale în acest proces, care ar trebui făcute în această ordine: redu (resursele folosite), refolosește, reciclează. 

Pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă mai bine cele trei concepte, puteți lucra în grupe mici niște exerciții de identificare sau aplicare a lor în viața de zi.

Cum înțeleg copiii ideea de a reduce resursele folosite?

ASAP - Armata Selectării Atente a Plasticului propune, într-un kit cu materiale și activități de aplicat la clasă, provocarea imaginației într-un exercițiu prezentat în fața clasei: copii trebuie să se gândească la orașul viitorului, un oraș prietenos cu planeta, în care cetățenii și instituțiile colaborează pentru a păstra planeta mai verde. 

Ce înseamnă pentru ei să facă economie de resurse? De ce obiecte se pot lipsi sau ce anume pot folosi în cantități mai mici? Ce ar schimba în acest oraș al viitorului față de cel în care trăiesc acum? Schimbările propuse de ei pot merge de la lucruri simple precum mersul pe jos la școală sau grădiniță câteva zile în fiecare săptămână sau dorința de a consuma alimente proaspete sau la vrac pentru prânzul școlar. 

Asigură-te că cei mici aleg schimbări pentru care sunt pregătiți să își asume singuri responsabilitatea, astfel conștientizând că au puterea să schimbe ceva în vârtejul schimbărilor climatice. 

Pentru ei, propria implicare le poate da sentimentul că au putere de decizie, precum adulții, și pot înțelege că, pașii lor mici contează. Totodată e o ocazie foarte bună de a-i ajuta să-și dezvolte și vocabularul și de se antrena singuri în universul magic al poveștilor.

Proiecte de reutilizare creativă

Majoritatea ideilor de activități pentru copii pe tema reciclării țin, de fapt, de al doilea “R” din simbol, adică de reutilizare.

Există o mulțime de idei creative de tip DIY prin care copiii să refolosească și să dea o altă utilizate obiectelor pe care altfel le-ar arunca: de la haine sau jucării, la clasicele recipiente de plastic sau sticlă, tuburi de carton, cauciucuri uzate sau ghivece ciobite.

Însă puse într-un context mai larg și pe mai mult timp, există toate șansele ca demersul să se transforme într-un comportament sustenabil.

caravana reciclarii creative playouth

Pe această idee merge și proiectul Asociației PlaYouth Caravana Reciclării Creative, ajuns la ediția a doua și organizat în colaborare cu OSCAR Downstream. Pornind de la destinul obiectelor folosite zi de zi, care odată uzate, ajung, în mod obișnuit, la pubela de gunoi, proiectul caută să le ofere acestora o a doua viață. 

“Te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă cu toate deșeurile pe care le generăm? De la recipiente din plastic, la aparate electronice vechi, societatea noastră produce o cantitate uimitoare de gunoi în fiecare zi. Dar dacă ți-am spune că există un grup de indivizi creativi care transformă acest gunoi în comori?” 

Proiectul urmărește reciclarea creativă a deșeurilor și conștientizarea efectelor consumerismului asupra mediului înconjurător, atât în rândul elevilor și al profesorilor, precum și în familiile și comunitățile în care se desfășoară. 

Fiecare școală participantă formează un grup de elevi și profesori și, pe parcursul a trei luni, realizează 5 zone de reciclare și recreere în unitățile școlare (de exemplu, o zonă de lectură, una de reciclare creativă, alta pentru colectare selectivă) respectiv prezentarea lor la finalul proiectului, adică 15 mai 2024. 

Inițiative precum Caravana Reciclării Creative implică activ comunitatea școlară într-un proiect artistic de durată, în care copiii să creeze opere folosind exclusiv materiale reciclabile. Acest exercițiu nu doar dezvoltă latura creativă, dar și evidențiază potențialul artistic al materialelor aparent inutile. 

Poți completa activitățile creative din proiect cu organizarea de competiții între clasele din școală, lansarea unor proiecte de reciclare la nivel familial, sau organizarea de zile tematice ale reciclării în școală, în care activitățile și lecțiile să fie centrate pe importanța reciclării.

Folosește tehnologia pentru a vorbi copiilor despre reciclare

Kinderpedia, platforma de management școlar și comunicare, vine în sprijinul grădinițelor și școlilor printr-un set de funcționalități ce facilitează colaborarea școală-părinte-elev pe un instrument modern, menținerea legăturii cu părinții în timp real și oferirea de feedback personalizat și rapid copiilor.

Pentru început, prin funcții de newsfeed sau creare de evenimente, școala comunică eficient dorința de participare la proiecte precum cel al Caravanei Reciclării Creative. Evenimentul creat direct în platformă se distribuie tuturor celor vizați (profesori, părinți, elevi), iar aceștia află în timp real de detaliile participării și termene de înscriere. În plus, au mereu la îndemână, pe aplicație, informațiile necesare.

Ba mai mult, școala poate lansa sondaje de opinie prin aplicație, pentru a consulta comunitatea cu privire la utilitatea unei astfel de participări. Cu ajutorul etichetelor și filtrelor intuitive, la sondaje sau în comunicările ulterioare vor fi incluși doar profesorii, familiile sau elevii interesați.

Odată înscriși în proiect, profesorii încarcă orice fel de resurse utile, materiale cu activități sau teme într-o librărie de documente.

La rândul lor, copiii încarcă temele rezolvate sau ideile creative direct în platforma dedicată lor, prin aplicația mobilă sau prin platforma web, iar feedback-ul primit e văzut inclusiv de părinți.

Progresul pe parcursul proiectului poate fi documentat și prin fotografii încărcate și etichetate direct în platformă, sau prin materiale video, care mai apoi se distribuie familiilor, direcțiunii școlii sau chiar încărcate pe YouTube pentru a folosi drept inspirație și pentru alte școli.

Dacă vor să scrie direct pe peretele unui copil despre aportul său în desfășurarea proiectului, cu vizibilitate doar pentru el și familia sa, profesorii contribuie la alcătuirea unui portofoliu concret de activități școlare.

Nu în ultimul rând, pe parcursul participării la un astfel de proiect, școala poate anunța progresele făcute în comunitate, prin intermediul unui newsletter pe care îl creează copii, chiar din platforma Kinderpedia. Au la dispoziție șabloane și blocuri de conținut ușor de utilizat, iar rezultatul are toate șansele să fie unul surprinzător și util pentru întreaga comunitate. 

Descoperă Kinderpedia

Explorează ideea de reciclare cu copiii prin exerciții de învățare activă

Am lăsat la urmă cel de-al treilea “R” din simbolul reciclării, cel care se referă strict la ideea de reciclare. Adică la ce se întâmplă cu deșeurile după ce le aruncăm la gunoi.Potrivit unui sondaj făcut de ASAP, 49% dintre respondenți (școli partenere ASAP) fac colectare separată, în timp ce alți 59% spun că ar avea nevoie de cursuri specializate pentru gestionarea deșeurilor. Deci cel puțin o parte dintre cei care deja colectează separat, o fac intuitiv, cu informații din diverse surse (oficiale sau nu), poate chiar eronat, dar cu bună intenție.

Prin complexitate, colectarea selectivă e un subiect amplu, dar interesant de aprofundat cu copiii la clasă. După ce elevii au înțeles cum stă treaba cu cei trei R și cu simbolul reciclării, porniți împreună la… vânătoare de simboluri!

Provoacă-i pe cei mici să caute pe spatele obiectelor, pe etichete, acest simbol. Să își dea seama unde și dacă îl găsesc. Pe măsură ce fac asta, vor descoperi și niște cifre sau litere în interiorul simbolurilor.

Deși descifrarea sau memorarea lor e mai complicată, măcar câteva de bază pot fi reținute, precum PAP, sau PET. Aici e momentul în care le vorbiți și despre cele trei culori din colectarea selectivă, despre ce se aruncă unde, și cum.

Însoțește astfel de vânători de exerciții de sortare (pe categorii de material, pe culori de reciclare, după cifrele din triunghiul reciclării - posibilitățile sunt atât de multe). Este un tip de exercițiu recomandat în educația timpurie pentru învățarea culorilor, formelor, dezvoltare a vocabularului, a creativității și a gândirii structurate.

Pentru o dimensiune mai concretă a valorii obiectelor reciclate și a ceea ce se poate face din ele, cum ar reacționa să afle că poate tricoul pe care îl poartă unul dintre copii a fost făcut din 10 PET-uri reciclate? Sau că la un pulovăr se pot folosi 50 de PET-uri?

Organizează în clasă, în curtea școlii sau în parc, o vânătoare de comori cu obiecte reciclabile. Desenează o hartă, și plasează pe traseu bilete cu indicii și informații despre reciclare. Copiii trebuie să identifice tipuri de deșeuri, să găsească containerele potrivite pentru depozitare, să colecteze separat sau să ghicească un obiect realizat din deșeuri (de exemplu, un tricou, hârtie de bucătărie, ziare, cutii, PET-uri etc.). La final, comoara ascunsă poate consta într-o diplomă sau chiar într-un obiect realizat din deșeuri.

Din categoria exemplelor vizuale, mai mult decât filmulețele de pe YouTube, cu siguranță i-ar încânta vizitarea unui centru de reciclare din localitate, acolo unde e posibil, unde pot vedea procesul în acțiune.

💡 În familie, căutarea simbolului reciclării poate fi dublat de identificarea ambalajelor returnabile, care au un simbol suplimentar. Copiii care duc ambalaje la containerele dedicate văd concret cum are loc procesul. La nivel local, există precursorul sistemului de garantare-reurnare: containerele Petrică. Numele derivat din PET are fericita rezonanță de personaj de desene animate, ceea ce-i poate asigura popularitate în familiile cu copii. Stabiliți o zi pe săptămână în care să-i faceți o vizită lui Petrică! Mai ales că, dincolo de colectarea selectivă ușoară și inteligentă, aparatul oferă și o mică răsplată.

Gânduri finale despre cum îi învățăm pe copii despre reciclare 

Cu toate că educația ecologică lipsește în mare parte din tradiția noastră, avem o oportunitate valoroasă de a modela viitorul copiilor noștri dacă le vorbim despre reciclare și responsabilitatea față de mediu încă de la vârste fragede. 

Programele locale sau naționale de colectare selectivă oferă un cadru, iar succesul sistemului Petrică arată că pașii mici pot duce la schimbări semnificative. 

Dacă un obicei se însușește în circa trei luni, pentru a construi practici durabile și atitudini pozitive față de protecția mediului avem nevoie de mai mult decât o singură Săptămână Verde. Copiii au nevoie de consecvență și de sprijin constant atât din partea școlii, cât și din partea familiei. Vrem să creștem o generație conștientă și dedicată protejării mediului înconjurător, iar aceasta este o misiune în care fiecare pas contează.

 

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK