Beneficii ale învățării active care transformă orice parcurs educațional
Învățarea activă este legată de dezvoltarea abilităților de colaborare, formarea inteligenței emoționale și antrenarea gândirii creative și critice a copiilor. Beneficiile învățării active sunt legate de dezvoltarea abilităților de colaborare, formarea inteligenței emoționale și antrenarea gândirii creative și critice.
Învățarea activă poate reprezenta un punct de start pentru proiectarea didactică întrucât constă în rezolvarea problemelor, explorarea situațiilor din viața reală și implicare concretă a elevilor în procesul educativ. Este complementară învățării pasive, deoarece stimulează elevul să conecteze informațiile anterioare, împreună cu cele achiziționate recent și îl determină să găsească soluții alternative pentru anumite situații și contexte.
Beneficii ale învățării active de care să ții cont
- Discută cu mentorul și colegii asupra unui subiect
- Sunt stimulați spre construirea propriilor convingeri și ghidați spre compararea acestora cu observațiile rezultate în urma activităților practice
- Colaborarea și comunicare sunt elemente cheie integrate în procesul educațional
- Vizionarea și cititul sunt însoțite de conversații de aprofundare și când aplică cele învățate
- Este vizibilă relevanța noilor achiziții și reușesc să le conecteze cu experiențele de învățare anterioare acestui moment
- Profesorul nu livrează doar conținut teoretic, ci sprijină elevul spre autoînvățare.
1. Dezvoltă abilități de colaborare
Colaborarea este un pilon esențial al abordării învățării active. Lucrând împreună în echipe, elevii își dezvoltă abilitățile de socializare și comunicare și înțeleg necesitatea formării de grupuri de lucru în viața de zi cu zi, dar și provocările care însoțesc aceste experiențe.
Atunci când elevii învață să colaboreze și să lucreze mai strâns în echipă, le este mai ușor să finalizeze sarcinile și proiectele care le sunt atribuite. De asemenea, lucrul în echipă le permite să dobândească mai multe cunoștințe prin faptul că își pun la comun ideile.
2. Încurajează asumarea de riscuri
Învățarea activă crează un mediu care îi poziționează pe elevi în situația de a își asuma individual sau la nivel de grup luarea unor decizii. Încrederea în forțele proprii se consolidează pe măsură ce elevul se simte confortabil în a-și împărtăși gândurile și în a-și argumenta opiniile. Învățarea activă demonstrează elevilor că riscul nu este întotdeauna un lucru rău: acesta reușind să aducă uneori recompense surprinzătoare.
3. Crește angajamentul
Elevii care învață în mod activ demonstrează o implicare mai mare în procesul educativ și o dorință mai accentuată de a dobândi noi deprinderi. Adesea, în învățarea activă, este utilizat conceptul de flipped classroom, unde elevii se informează despre un anumit subiect și își conturează un set de întrebări și curiozități, înainte de prelegerea profesorului. Astfel, angajamentul și motivația elevilor cresc și este creat un cadru propice unui proces educativ activ.
4. Stimulează gândirea critică
Într-o lume în care știrile false au devenit parte din discursul nostru zilnic, capacitatea de a identifica o sursă legitimă sau de a detecta un argument eronat devine tot mai importantă. Învățarea activă mută accentul - de la a digera pasiv și, eventual, fără a pune la îndoială informațiile, la a fi atent cu privire la sursele și perspectivele cu care intri în contact. În învățarea activă, elevii reușesc să construiască argumente mai puternice, să conteste prezumțiile și să recunoască sursele credibile și valide de informare.
5. Stimulează gândirea creativă
Creativitatea este una dintre abilitățile cheie necesare pentru locul de muncă al viitorului și una dintre cele mai greu de format prin metode tradiționale. Învățarea activă îi ajută pe elevi să privească creativitatea nu ca pe o valoare înnăscută, ci ca pe un instrument pe care îl formăm și pe care îl dezvoltăm pe parcursul întregii vieți. Prin intermediul învățării active, elevii vor înțelege că trebuie să depună efort pentru a-și perfecționa abilitățile de gândire creativă.
6. Rezolvarea de probleme
Stimulând competența de rezolvare a problemelor, elevii învață să privească provocările dintr-o perspectivă nouă, mult mai flexibilă. Atunci când copiii abordează problemele pe cont propriu sau în grup, ei devin ancorați în propriile sarcini. Etapele rezolvării de probleme pot fi constituite prin metode de învățare activă, acestea fiind: identificarea problemei, găsirea cauzelor, definirea soluțiilor și a soluțiilor alternative, punerea lor în aplicare și evaluarea procesului.
7. Dezvoltarea inteligenței emoționale
Introducerea metodelor de învățare activă în aplicațiile cu elevii aduce cu sine beneficii în cele 3 componente ale inteligenței emoționale: înțelegerea emoțiilor, exprimarea și autoreglarea emoțională. Învățarea activă permite conturarea unui mediu educațional propice exprimării opiniilor, dar emoțiilor și sentimentelor elevilor.
Învățarea activă influențează în mod pozitiv experiența de învățare a unui elev. Este esențial ca acesta să ia inițiativa de a fi pe deplin implicat în sala de clasă și să fie conștient de parcursul lui în învățare. Atunci când este practicată învățarea activă, elevul reușește să își contureze deprinderi de colaborare, de reflecție și de rezolvare de probleme, înțelege importanța angajării active în învățare și devine mai motivat în dezvoltarea propriilor competențe cheie.
Cum funcționează creierul nostru când aplică metode de învățare activă?
Pentru a înțelege beneficiile învățării active este util să știm că atunci când creierul nostru decide ce să rețină, își pune două întrebări fundamentale:
- Pot să înțeleg această informație?
- Trebuie să o știu pe viitor?
Atunci când ne întrebăm “Pot să înțeleg?”, creierul nostru așează întotdeauna informațiile noi pe fundația cunoștințelor existente. Dacă fundația lipsește, creierul nu știe ce să facă cu ea și, în consecință, o elimină. Cu alte cuvinte, creierul nostru trebuie să creeze conexiuni neuronale fundamentale pentru ca informațiile noi să se atașeze, motiv pentru care învățarea activă implică mai mult efort mental, dar este și esențială pentru învățare.
Atunci când ne întrebăm dacă “trebuie să știm această informație?”, creierul nostru face distincție între materialul pe care îl consideră demn de reținut și cel pe care îl poate uita. Dacă este puțin probabil ca informația nouă să fie folosită din nou, creierul este destul de inteligent ca să o elimine.
Dacă al nostru creier consideră că informația este necesară din nou în viitor, de exemplu, dacă informația ne-ar putea aduce mai mulți bani, creierul o va stoca în memoria pe termen lung. Pentru a rămâne acolo și pentru a putea fi adusă ușor în memoria pe termen scurt, trebuie doar să o folosim sau să ne gândim periodic la ea.
Așadar, învățarea activă, după cum sugerează și numele, este o strategie care presupune asumarea din partea elevilor a unui rol dinamic, participare și reflectare asupra propriei învățări. Recunoașterea implicațiilor și a beneficiilor învățării active ne ajută să identificăm scopul și obiectivele pe care activitățile noastre educative le au.
Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?
Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
