Skip to main content
Gradinița 2.0

Conferința Grădinița 2.0 a adus idei și perspective valoroase despre evaluarea în educația timpurie


 
Conferința Grădinița 2.0: a reunit reprezentanții principalelor curriculum-uri din România pentru a evidenția cum abordează progresul copilului.
Grădinița 2.0: observarea și evaluarea în educația timpurie a reunit reprezentanții principalelor curriculum-uri educaționale din România într-un dialog care a evidențiat modul în care fiecare dintre ele abordează progresul copilului, cum îl planifică și cum îl evaluează. Evenimentul a fost organizat de Kinderpedia, soluția completă de comunicare și management pentru educație. Pentru a permite accesul la informație tuturor profesorilor și părinților interesați, pe blogul Kinderpedia vor fi publicate săptămâna aceasta articole dedicate prezentării fiecărei invitate.

Conferința a adus în prim plan importanța evaluării progresului copiilor și s-a axat pe diferitele moduri în care curriculumul național și cele alternative prezente în România – Montessori, Step by Step, Waldorf, sistemul româno-finlandez și sistemul britanic – urmăresc, evaluează și încurajează evoluția copiilor în educația timpurie.

Evenimentul a punctat, de asemenea, rolul tehnologiei în evaluarea progresului. Echipa Kinderpedia a prezentat în cadrul conferinței și modulul lansat recent - monitorizarea progresului – un instrument digital și versatil – disponibil chiar în aplicația mobilă - ce permite înregistrarea în timp real a observațiilor profesorului și analiza lor într-o fișă individuală de progres pentru fiecare copil, adaptată fiecărui curriculum educațional. 

Conferința Grădinița 2.0: observarea și evaluarea în educația timpurie a avut loc pe 7 octombrie în format hibrid și a beneficiat de prezența unor nume sonore în domeniul educației, recunoscute pentru viziunea și eforturile neobosite pe care le întreprind pentru a sprijini dezvoltarea armonioasă a copiilor care începe cu educația timpurie și continuă în anii de școală.  Aceasta a fost cea de-a patra ediție a seriei Grădinița 2.0, eveniment inițiat în februarie 2019.

evelina gradinita

Conferința Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în educația timpurie ne-a permis să privim mai atent către modul cum evaluarea poate și trebuie să devina un instrument pentru a înțelege și facilita progresul individual al fiecărui copil. Pentru a le permite profesorilor să folosească evaluarea zi de zi, am adus-o chiar în palma lor, pe Kinderpedia, unde pot înregistra observații personalizate din mers și le pot analiza apoi într-un format centralizat și adaptat fiecărui curriculum. Noul modul de monitorizare a progresului este încă un exemplu al modului cum tehnologia simplifică activități consumatoare de timp și resurse și le maximizează impactul. Evaluarea devine astfel individuală, transparentă și colaborativă.”  a afirmat Evelina Necula, co-fondatoarea Kinderpedia.  


oana gradinita

Moderatorul conferinței a fost Lect. Univ. Dr. Oana Moșoiu, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, inițiatoarea programului educațional pentru părinți, Școala Familiei.

Datorită tehnologiei, informația se primește în timp real, părinții sunt conectați la activitatea de peste zi a copiilor, asigură totodată o mai bună transparență datorită accesului în orice moment la orarul copiilor, activitățile desfășurate, evenimentele importante și tot ce ține de parcursul copiilor în etapa educației timpurii - este de părere Oana.

Primul panel al evenimentului le-a reunit pe Valentina Secară, fondatoare și manager Acorns Nurseries, Cristiana Boca, Coordonatoare Educație Timpurie, Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională și Ioana Șurubaru, director educațional al Grădiniței ERI Sibiu și director de resurse umane al Școlii Gimnaziale Româno- Finlandeze ERI, Sibiu.

                                    

Valentina Secară, fondatoarea Acorns Nurseries a evidențiat că, în sistemului britanic, accentul se pune pe ideea că fiecare copil este unic, iar evaluarea se face fără presiunea de a împlini criteriile, fără a face comparații între copii, ci respectând ritmul în fiecare se dezvoltă. Părinții sunt partenerii din umbră, cei care continuă acasă procesul educațional. Părinții au nevoie să fie implicați cu multă empatie și mult respect în tot procesul educațional, spune Valentina. 

 


Cristiana Boca, coordonatoarea departamentului de Educație Timpurie din cadrul Centrului Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională, a subliniat că evaluarea în alternativa Step by Step se bazează pe observarea continuă care duce către o planificare receptivă și personalizată.  Cel mai important lucru pe care îl poate face părintele este să-i citească, să discute cu copilul și să pună în cuvinte toate emoțiile și trăirile acestuia, a afirma Cristiana.

                                      

Ioana Șurubaru, director educațional al Grădiniței ERI Sibiu, a expus principiile care stau la baza educației finlandeze și a accentuat importanța pe care o au educația în natură, socializarea și comunicarea cu părinții în consolidarea triunghiului format din grădiniță, copil și familie. 

Părinții pot fi implicați în progresul copiilor printr-un plan individualizat de învățare, alcătuit de educatori, cu sprijinul psihilogilor, dar și al familiei, a menționat Ioana.

 

 Din cel de-al doilea panel al conferinței au făcut parte Ana-Maria Brezniceanu – educator AMI, co-fondatoare Montessori Kindergarten of Bucharest și  Montessori School of Bucharest, Ana Bordan, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu din Luduș, formator SuperTeach și Dana Șerban – Director Educațional, Școala Primară Liberă Waldorf Sophia, Brașov. 


Ana-Maria Brezniceanu
, co-fondatoare Montessori Kindergarten of Bucharest și  Montessori School of Bucharest, a vorbit despre principiile filozofiei Montessori, evidențiind importanța observării unicității și a ritmului propriu fiecărui copil printr-o analiză care urmărește comportamentul, starea emoțională, autogestionarea celor mici într-un mod senin, cald și tolerant.

 

 

Ana Bordan, profesor pentru învățământul primar la Școala Gimnazială Ioan Vlăduțiu din Luduș, ne-a împărtășit motto-ul cu care îi încurajează pe cei mici: Mâine voi greși mai bine.”

Ana a vorbit cu multă căldură și entuziasm despre misiunea sa de învățător, despre importanța culegerii de informații despre micii școlari din activitatea lor de la grădiniță și a propus o evaluare adresată procesului de învățare, nu subiectului.

 

                                      

Dana Șerban, Directorul Educațional al Școlii Primare Libere Waldorf Sophia din Brașov, a subliniat că cei mici sunt ființe senzoriale, a evidențiat importanța euritmiei în educația Waldorf și a vorbit despre evaluare ca proces în desfășurare, orientat spre viitor, spre nivelul de dezvoltare la care fiecare copil ajunge în propriul ritm.

 

Kinderpedia, soluția completă de comunicare și management pentru educație este organizatorul conferinței. Platforma reunește toate instrumentele administrative necesare pentru buna desfășurare a orelor la clasă. De la check-in cu QR code pentru a face prezența elevilor, sau accesul instantaneu la orar, catalog și carnet de note, până la predarea video la distanță și modulul de teme sau mesageria rapidă, Kinderpedia furnizează infrastructura digitală pentru modernizarea sistemului de învățământ din România, precum și la nivel european. În plus, platforma oferă funcții de facturare automată, management financiar și plată online a taxelor școlii, prin integrarea cu sisteme de plată electronice.

Organizarea conferinței a fost facilitată de Startup Grind și InnovX - BCR.  Partenerii media ai evenimentului au fost:  Radio Itsy Bitsy, Totul despre mame, Prescolar.ro, România Pozitivă, Vocea Parintilor, Asociația Ține de Noi, Playouth.

 

Citește și alte articole de la conferință:

Valentina Secară, Grădinița 2.0: “Părintele are nevoie să fie implicat cu mult respect și cu multă empatie în procesul educațional.”

 

Oana Moșoiu, Grădinița 2.0: ”Școala este un spațiu de dezvoltare și ar merita să ne comportăm ca niște antrenori care își ghidează sportivii spre succes arătându-le drumurile de urmat și nu pe cele închise.”

 

Cristiana Boca, Grădinița 2.0: “La Step by Step, construim autonomia copiilor și cultivăm curiozitatea, dorința și bucuria de a învăța.“

 

Ana Maria Brezniceanu, Grădinița 2.0: “Copiii sunt parteneri reali în educație când își iau în mâini propriul procesul de învățare. Noi putem controla predarea, dar nu putem controla învățarea.”

 

Ana Bordan, Grădinița 2.0: “Caută să vezi măreția din fiecare copil cu care interacționezi!”

 

Dana Șerban, Grădinița 2.0: “Ținta copilului nu ar trebui să fie nota ori situarea sa într-un clasament, ci să îi oferim șansa să învețe și să se descopere pe el însuși.”

Ioana Șurubaru: Grădinița 2.0: “Educația finlandeză celebrează diversitatea și încurajează manifestarea neîngrădită a personalității."


Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK