Ana Maria Brezniceanu, Grădinița 2.0: “Copiii sunt parteneri reali în educație când își iau în mâini propriul procesul de învățare. Noi putem controla predarea, dar nu putem controla învățarea.”

Educator AMI și Co-Fondatoare Montessori Kindergarten of Bucharest și Montessori School of Bucharest, Ana Maria Brezniceanu a prezentat în cadrul conferinței Grădinița 2.0 specificul pedagogiei Montessori în educația timpurie și primară și modul în care se realizează evaluarea, pentru fiecare ciclu în parte.

”În educația Montessori observarea este foarte importantă, pentru că evaluarea începe cu observarea fiecărui copil, care este unic. Atunci când observăm copilul, ne observăm și pe noi înșine pentru că observarea e însoțită de reflecție, de înțelegerea nevoilor fiecărui copil în parte, deoarece ei sunt diferiți și au nevoi diferite”, spune Ana Maria Brezniceanu.

Scopul principal al metodei Montessori este ca cel mic să ajungă la autonomie. Acest lucru va fi neprețuit în momentul în care va merge la școală.

Ana Maria a vorbit despre ce se urmărește atunci când evaluează copiii și întrebările care conduc acest proces: pe cine evaluăm, ce, când, cum și de ce evaluăm?

Pe cine evaluăm?

În cadrul fiecărui plan, copilul evoluează în ritm propriu. Ei nu sunt niște conserve pe o bandă rulantă ori niște bife pe fișe standard de evaluare. Pentru că sunt mulți copii într-o grupă, e important să fim aproape de fiecare în parte.

Ce evaluăm?

Acesta este momentul în care construim o schemă și ne organizăm: la ce să fiu atent, care sunt obiectivele și care e finalitatea în ceea ce-l privește pe copil. Se încearcă o apropiere față de copil pentru a-l cunoaște, iar apoi ce îmi doresc pentru el.

În educația Montessori, se pune preț pe planul cognitiv pentru că, până la urmă, acesta este scopul educației, însă la fel de importante sunt planurile social, moral și emoțional. Acestea reprezintă eșafodajul unui copil. Dacă li se acordă o atenție deosebită, se ajunge și la planul cognitiv.

Dacă profesorii sunt sinceri cu ei înșiși, apare și succesul neîntârziat al copiilor, care sunt parteneri reali în educație, care își iau în mâini propriul procesul de învățare. E necesar să se acorde mai multă atenție acestui aspect, și să ajutăm copilul să fie activ, să fie participant real în acest proces, să ne ajute și să se ajute, pentru că noi putem controla predarea, dar nu putem controla învățarea.

La vârsta de 3 - 6 ani, atenția se focusează pe disciplina interioară, independența fizică, cunoașterea comportamentelor pro sociale potrivite, răbdarea pe care o are copilul, concentrarea sa. Educatorul de fapt îl învață să învețe.

Maria Montessori utilizează termenul de ”normalizare” și consideră că fiecare copil se naște pe un făgaș al lui, pe un făgaș normal. Și că factorii externi din viața copilului, fac ca el să devieze de la făgașul lui. Când tu, ca adult, reușești să îl reîntorci pe făgașul lui original, este imposibil să nu remarci că devine senin, se află într-o relație bună cu ceilalți și mai ales cu sine, că se concentrează, că lucrează mai ușor. 

Normalizarea ține foarte mult de partea emoțională.

Între 6 - 10 ani, copilul este foarte justițiar, tinde să spună că celălalt e negru, el este alb, iar datoria educatorului se rezumă la a-i învăța să vadă și nuanțele dintre alb și negru și să încerce să se pună și în papucii celuilalt.

Autodisciplina și perseverența sunt finalități de bază în metoda Montessori.

În cognitiv, între 3 - 6 ani, copiii învață mult pe partea de limbaj, își rafinează simțurile, recunoaște literele și cifrele, iar între 6-10 ani, se dorește să se mențină vie curiozitatea și dorința de a cerceta. Se lucrează pe proiecte, iar subiectele vin și din partea lor. Educatorii nu se îndepărtează de scopul lor de a urmări obiectivele și planificarea existentă, doar că sunt incluși și copiii în acest proces, ca parte importantă în dezvoltarea lor cognitivă.

Elemente specifice evaluării Montessori

Accentul nu se pune doar pe abilitățile teoretice, ci și pe abilitățile practice ale copilului: atenția se îndreaptă îndeosebi către modul în care comunică, autogestionare, comportament, starea emoțională și modul în care se poate autoevalua. Fișele de evaluare sunt individuale, niciuna nu seamănă cu a altui copil. Metoda Montessori are în comun cu metoda tradițională partea de Independență funcțională.

 Montessori School of Bucharest și Montessori Kindergarten of Bucharest folosește o grilă de evaluare concepută de Guy Claxton, cercetător cognitiv, scriitor și fost inspector școlar în Marea Britanie. Atenția se concentrează pe implicarea emoțională a copilului în activitatea de zi cu zi, diversitatea cognitivă, implicare interpersonală și responsabilitate strategică.

Când și cum evaluăm?

Evaluarea se întâmplă tot timpul. Ceea ce în sistemul de învățământ tradițional se numește predare-învățare-evaluare, în metoda Montessori se numește Lecția în 3 timpi: predarea, cât mai scurtă, reprezintă cârligul cu care agăți copilul pentru a-l ajuta să meargă mai departe, în procesul de învățare. Învățarea trebuie să fie cât mai lungă și să se desfășoare sub ochii educatorului, acesta din urmă, notând cu acuratețe progresul observat, iar în momentul evaluării, să existe un feedback real.

De ce evaluăm?

Evaluarea se realizează pentru a umple un gol, pentru a ajuta copilul să treacă peste un eventual obstacol, să îl scoți din zona de confort, care e diferită de la copil la copil, să comunici la nivel profund cu acesta, să afli ce îl motivează, să îl înveți să se autoevalueze și să devină eficient.

Timpul de reflecție cimentează observarea.

Evaluarea se realizează în felul acesta pentru că excelența de pe băncile școlii nu se prelungește automat și în viața de zi cu zi. Nu este suficientă doar partea cognitivă.

Scopul e ca cei mici să fie îndrumați să se poziționeze în centrul procesului lor de învățare, și nu să învețe papagalicește niște lucruri sau să asculte pasiv.

Ana-Maria a terminat Facultatea de Limbi Străine, secția Engleză-Franceză, iar în 2001 a obținut un masterat în Studii Canadiene la Universitatea din București.

Și-a continuat studiile doctorale la Institutul pentru Studii în Educație din Ontario.

În 2007, când a revenit în România, a pus bazele primei grădinițe autorizate Montessori din ţară și, mai târziu, a fondat Montessori School of Bucharest, o instituție care are la bază pedagogia Montessori autentică, cu abordare personalizată pentru fiecare copil în parte şi un mediu de lucru primitor, sigur şi stimulant pentru cei mici.

Misiunea Școlii Montessori București este realizarea unui proces de educaţie care să le ofere copiilor şansa unei dezvoltări naturale spre împlinirea potenţialului uman imens al fiecăruia.

Ana Maria Brezniceanu: „Întâmpină fiecare copil ca și cum ai crede, în adâncul inimii tale, că el este cel care poate salva lumea.”

Citește și alte articole de la conferință:

a href="/ro/resurse/blog/educatieconectata/evaluare-educație-timpurie""Conferința Grădinița 2.0 a adus idei și perspective valoroase despre evaluarea în educația timpurie

Oana Moșoiu, Grădinița 2.0: ”Școala este un spațiu de dezvoltare și ar merita să ne comportăm ca niște antrenori care își ghidează sportivii spre succes arătându-le drumurile de urmat și nu pe cele închise.”

Cristiana Boca, Grădinița 2.0: “La Step by Step, construim autonomia copiilor și cultivăm curiozitatea, dorința și bucuria de a învăța.“

Dana Șerban, Grădinița 2.0: “Ținta copilului nu ar trebui să fie nota ori situarea sa într-un clasament, ci să îi oferim șansa să învețe și să se descopere pe el însuși.”

Ioana Șurubaru: Grădinița 2.0: “Educația finlandeză celebrează diversitatea și încurajează manifestarea neîngrădită a personalității."

Ana Bordan, Grădinița 2.0: “Caută să vezi măreția din fiecare copil cu care interacționezi!”

Valentina Secară, Grădinița 2.0: “Părintele are nevoie să fie implicat cu mult respect și cu multă empatie în procesul educațional.”

Kinderpedia