Dana Șerban, Grădinița 2.0: “Ținta copilului nu ar trebui să fie nota ori situarea sa într-un clasament, ci să îi oferim șansa să învețe și să se descopere pe el însuși.”

Director educațional al Școlii Libere Waldorf Sophia din Brașov, Dana Șerban a povestit despre cum se realizează procesul evaluării în educația Waldorf și cum se face trecerea de la grădiniță la nivelul primar, în cadrul evenimentului Grădinița 2.0: Observarea și evaluare în Educația Timpurie.

Cele 3 idei pe care le vizează curriculum Waldorf sunt: structurarea activității de învățare prin joc, propunerea educării copilului din punct de vedere holistic și vizarea organizării modulare, în epoci a conținuturilor, ținând seama de ritmul anului, al lunii, al săptămânii și al zilei.

Pedagogia Waldorf pornește de la principiile luate din curriculum și ne povestește despre faptul că cei mici sunt ființe senzoriale, iar ei au nevoie să experimenteze prin gust, miros, văz etc. O altă caracteristică a demersului învățării o constituie imitația și modelul, iar educatoarea este modelul principal. Ritmul și repetiția structurează activitățile din grădiniță, iar spre deosebire de sistemul tradițional, grupele sunt formate din copii cu vârste mixte.

În grădinițele Waldorf, organizarea grupei se desfășoară în așa fel încât să le dea copiilor sentimentul de familiaritate prin introducerea de elemente care să le confere ideea de acasă.

În fiecare zi de luni, copiii din grădinițele Waldorf fac împreună pâine, o frământă, așteaptă să se coacă, iar apoi o împart cu familia. Iată cum printr-o simplă activitate se bifează extrem de multe competențe precum: muncă de echipă, reziliență, empatie etc. 


Jocul liber, o caracteristică importantă a metodei Waldorf, reprezintă un mijloc excelent pentru copii de a da frâu liber imaginației, de a-și crea relații, de a se bucura de tot ceea ce jocul liber are de oferit.

Teatrul de masă este o activitate dirijată în pedagogia Waldorf. Marionetele, obiectele din lemn sau chiar o frunză, toate pot căpăta noi întrebuințări în jocul condus de educatoare, iar la finalul anului, copilul însuși poate realiza propria piesă de teatru de masă.

În grădinița Waldorf, evaluarea începe de la primul interviu cu familia, apoi după primele luni de grădiniță se face o fișă de observație, iar la finalul anului se realizează un raport de evaluare pe competențele de bază.

Evaluarea este continuă și se realizează prin observare atentă asupra intereselor, comportamentelor și achizițiilor copiilor. La finalul grădiniței, evaluarea vizează maturitatea școlară și competențele dobândite. Toate aceste detalii vin în ajutorul învățătoarei, la trecerea de la grădiniță la școală, și crează o fundație pe care învățătoare poate începe să pună cărămidă cu cărămidă pentru a construi un demers de învățare potrivit fiecărui copil.

Învățarea are nevoie de timp, este fluctuantă, ține de contextul familial și social al fiecărui copil.

Trecerea de la grădiniță la școală se realizează în urma unui fel de admitere îmbrăcată într-o poveste care îi are ca participanți pe: educatoare, cadrul didactic de la grupa pregătitoare, consilierul școlar, asistenta medicală și, bineînțeles, copilul evaluat. Decorul cumulează o serie de elemente care ajută la testarea abilităților și deprinderilor copilului la final de grădiniță, fără presiunea unei testări propriu zise.

Evaluarea la nivel primar se face prin calificative, baza formală existând, cum ar fi catalogul, carnetul de note și tot ceea ce presupune logistica, dar ele nu sunt aduse la cunoștință copiilor. Scopul este ca ei să învețe natural și instinctual, iar copiii sunt motivați și o fac cu drag.

La final de an școlar, părinților le este prezentat un raport descriptiv, dar are și grile, în funcție de nivelul clasei. Acolo se regăsesc observații asupra domeniilor principale și a disciplinelor de învățare. Pentru că cerințele părinților sunt diferite în ceea ce privește aflarea progresului copiilor lor, metoda Waldorf a găsit un echilibru între evaluarea narativă, caldă, în care să existe o transpunere a progresului școlar și prezența unei grile, pentru părinții mai analitici care vor să știe exact nivelul la care se află copilul.

La fel ca în sistemul tradițional, și copiii care frecventează grădinița și școala Waldorf trec prin aceleași evaluări. Diferența o face metoda și modul prin care se realizează acest proces.

Nota este o cârja pe care te sprijini ca să mergi la un nivel următor.

Copilul trebuie să rămână cu bucuria învățării și a experimentării. Ținta lui nu ar trebui să fie nota ori situarea sa într-un clasament, ci să i se ofere șansa de a învăța și de a se descoperi pe el însuși până la finalitatea studiilor.

”Dorința mea este să se ajungă la o perioadă în care copiii să nu mai fie asaltați de fișe de lucru în grădiniță, să lucreze cu frunze reale în locul celor decupate, să poată să facă o pâine sau o salată împreună, o limonadă. Trăim vremuri în care grădinița și școala reprezintă o parte extrem de importantă în viața copiilor și cred că rolul educatoarei și a învățătorului este fundamental. Să experimentăm cu ei, să le lăsăm bucuria jocului și astfel copiii învață.” spune Dana Șerban.

Dana Șerban este directorul educațional al Școala Liberă Waldorf Sophia din Brașov. Din rolul său de profesor, Dana îi ghidează pe elevi să își atingă potențialul propriu, oferindu-le conținuturi atractive, instrumente de a-și autoevalua cunoștințele și le creează contexte de învățare, într-o pedagogie alternativă,  care le  permite să le valorizeze în viața de zi cu zi.

Din 2016 lucrează în alternativa educațională  Waldorf unde s-a regăsit din punct de vedere profesional. Mediul de lucru și  valorile împărtășite de comunitatea în care lucrează au determinat-o să se autodepășească și să identifice soluții pentru creșterea armonioasă a școlii.

Dana Șerban este pasionată de domeniul educației, iubește cărțile și drumețiile și crede cu tărie în educația care atinge sufletul și mintea, care aduce împreună pe drumul cunoașterii atât profesorii, cât și elevii și părinții.

Citește și alte articole de la conferință:

Valentina Secară, Grădinița 2.0: “Părintele are nevoie să fie implicat cu mult respect și cu multă empatie în procesul educațional.”

Oana Moșoiu, Grădinița 2.0: ”Școala este un spațiu de dezvoltare și ar merita să ne comportăm ca niște antrenori care își ghidează sportivii spre succes arătându-le drumurile de urmat și nu pe cele închise.”

Cristiana Boca, Grădinița 2.0: “La Step by Step, construim autonomia copiilor și cultivăm curiozitatea, dorința și bucuria de a învăța.“

Ana Maria Brezniceanu, Grădinița 2.0: “Copiii sunt parteneri reali în educație când își iau în mâini propriul procesul de învățare. Noi putem controla predarea, dar nu putem controla învățarea.”

Ana Bordan, Grădinița 2.0: “Caută să vezi măreția din fiecare copil cu care interacționezi!”

Ioana Șurubaru: Grădinița 2.0: “Educația finlandeză celebrează diversitatea și încurajează manifestarea neîngrădită a personalității."