Ana Bordan, Grădinița 2.0: “Caută să vezi măreția din fiecare copil cu care interacționezi!”
Cu o vastă experiență în educație, Ana Bordan, profesor pentru învățământul primar, metodist, mentor, formator SuperTeach și membră a Corpului Național de Experți în Management Educațional, a vorbit despre cum se realizează evaluarea în educația timpurie și primară, conform curriculum-ului național, în cadrul conferinței Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în Educația Timpurie.
“Oamenii mari nu înțeleg niciodată nimic singuri și e obositor pentru copii să le dea explicații la nesfârșit. Desenul meu nu reprezenta o pălărie. Reprezenta un șarpe boa care digeră un elefant.”
Ana și-a deschis prezentarea cu un citat elocvent din “Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupery cu ajutorul căreia a subliniat faptul că de cele mai multe ori, ceea ce se vede la prima vedere ar putea fi o interpretare eronată și abia după o observare atentă a copilului putem ajunge la o înțelegere profundă a lui.
În procesul evaluării este esențial să nu se compare copiii între ei, iar evaluare să nu se transforme într-un soi de bau-bau care să îi sperie pe copii. La fel de important este ca la final, copiii să primească feedback pentru o mai bună înțelegere și analiză a progresului lor.
”Lucrurile simple, care stau în puterea noastră sunt, de fapt, cele care fac diferența.”
Atunci când se evaluează, o apropiere caldă poate ajuta și încuraja copilul de a scoate tot ce e mai bun din el, acesta fiind și scopul cadrelor didactice. În fiecare copil, fie că vorbim despre cel din ultima bancă, cel care deranjează constant orele sau acel copil mereu activ la clasă, zace o anume măreție. Este un principiu al mentalității deschise de predare la clasă care va aduce mari satisfacții fiecărui dascăl.
Pentru a afla dacă s-a produs învățarea, se evaluează, deoarece evaluarea didactică este o componentă esențială a procesului de învățământ, alături de predare și învățare și furnizează informații despre calitatea și funcționalitatea acestora.
În momentul în care noi ne ducem cu inima deschisă către copii, și ei vin cu inima deschisă poate mult mai larg decât o facem noi și oferă dragostea de care cu toții avem nevoie.
În sistemul tradițional scopul evaluării este de a perfecționa procesul educațional deoarece evaluarea are rolul de a măsura și a aprecia, de a perfecționa, nicidecum de a pedepsi, iar fundația începerii procesului de evaluare își are startul încă de la grădiniță.
Ana Bordan a venit cu exemple din literatura de specialitate de referință în domeniu în ceea ce privește caracteristicile conceptului de evaluare. Acestea descriu evaluarea precum un mijloc în slujba progresului elevului, nu un scop în sine, un drum de parcurs de către copil, iar rolul profesorului trebuie să fie neutru și obiectiv.
În învățământul tradițional, progresul elevului se face prin completarea unor fișe psihopedagogice și prin observarea progresului unor anumiți indicatori comportamentali: funcționare cognitivă, competențe sociale și emoționale, autonomie personală și abilități motorii.
Ana Bordan subliniază importanța legăturii dintre educator și învățător. Educatorul vine cu informații și detalii despre copil, învățătorul preia aceste date și încheagă o legătură mai bună cu elevul, știe la ce să fie atent și ce abordare să aibă în ceea ce-l privește.
De asemenea, a menționat despre nevoia de a se insista pe dezvoltarea motricității fine a copiilor în etapa Educației Timpurii. Încă din grădiniță se cimentează obiceiuri și abilități extrem de necesare mai departe, în etapa școlară, dar și în viață.
În încheierea prezentării, Ana ne-a povestit despre Evaluarea pe două paliere: evaluare-evaluator-evaluat, adică modul în care profesorul privește elevul pe care îl evaluează și evaluator-evaluat-familie, subliniind faptul că rolul familiei în procesul educațional al copilului este fundamental.
Evaluarea este mai degrabă adresată procesului decât subiectului evaluării.
Ana a absolvit Liceul Pedagogic din Târgu Mureș și Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației - Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar - din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a urmat cursul postuniversitar ,,Profesor de sprijin pentru persoanele cu CES “ în cadrul Universității Dimitrie Cantemir din Târgu Mureș.
Este mentor, metodist, formator, iar din anul 2017 este membră a Corpului Național de Experți în Management Educațional.
Ana are o experiență de peste 35 de ani în formarea și îndrumarea copiilor.
Ea declară: ,,Eu sunt responsabilă de fericirea copiilor mei! Cu asta mă ocup! La fiecare final de ciclu primar promisiunea mea este aceeași pentru toți: Sunt aici pentru voi și de azi înainte! Mă vedeți?”
Citește și alte articole de la conferință:
a href="/ro/resurse/blog/educatieconectata/evaluare-educație-timpurie""Conferința Grădinița 2.0 a adus idei și perspective valoroase despre evaluarea în educația timpurie
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.





