Valentina Secară, Grădinița 2.0: “Părintele are nevoie să fie implicat cu mult respect și cu multă empatie în procesul educațional.”
Fondatoarea grădinițelor cu profil britanic Acorns Nurseries, Valentina Secară, a evidențiat specificul sistemului educațional britanic în cadrul conferinței Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în Educația Timpurie, ce a avut loc pe 7 octombrie 2021.
Promotor al conceptului educației de la 0 ani, Valentina a accentuat faptul că modul în care interacționăm și comunicăm cu ceilalți se stabilește încă de la 18 luni.
“Dacă vrem ca ai noștri copii să devină cetățeni implicați, care să știe să negocieze și să își susțină părerile, trebuie să profităm de oportunitățile de învățare care apar încă din primii ani de viață." Valentina Secară
Curricula britanică pune accent pe anumiți indicatori care trebuie verificați la doi, trei ani și înainte de începutul școlii, adică în jurul vârstei de cinci ani, ne-a împărtășit Valentina.
Ariile curriculare cuprind dezvoltarea socio-emoțională, dezvoltarea cunoștințelor matematice, comunicarea și limbajul, exprimarea prin artă, cunoașterea mediului și educația fizică.
Rolul observării în sistemul britanic nu este unul formal, gen punctaj, ci constă în urmărirea indicatorilor de mai sus cu scopul de a planifica oportunitățile de învățare și dezvoltare pentru copii și de a identifica, în jurul vârstei de cinci ani, în ce aspecte copilul este pregătit sau mai puțin pregătit pentru școlarizare.
Copiii nu ar trebui împinși să-și depășească criteriile vârstei, subliniază Valentina Secară. În curricula britanică s-a renunțat la calificativul “exceeding” (peste limită), pentru a elimina presiunea asupra copiilor de a-și depăși nivelul vârstei, dar și presiunea de a-i stimula să se autodepășească, pe care o resimțeau cadrele didactice. Există doar două niveluri de progres: copiii sunt fie familiarizați cu anumite concepte/au deprins anumite abilități, fie sunt în curs de a le dobândi.
În grădinițele care urmează curriculumul britanic, ziua este structurată pe activități care țin de nevoile de bază – mese, somn, aer liber- și activități de dezvoltare - care includ jocul imaginar, jocul senzorial, activități matematice sau de stimulare a limbajului. Nu toți copiii sunt implicați concomitent în aceeași activitate. Cei mici pot alege dintre mai multe centre de activități, se mută de la un tip de activitate la alta și își pot alege cât timp să petreacă în fiecare. Rolul educatorilor este să-i încurajeze pe copii să încerce toate tipurile de joc, să le descopere preferințele și să le înregistreze înclinațiile.
Valentina subliniază că senzorialul este esențial în dezvoltarea copiilor mici. Prin stimularea de acest tip se bun bazele dezvoltării cognitive de mai târziu.
Toate categoriile de dezvoltare sunt cuprinse în procesul de formare a cadrelor didactice în sistemul educațional britanic. Fiecare educator trebuie să știe ce abilități dezvoltă fiecare tip de joc și ce pondere ar trebui să aibă în procesul educațional.
În cadrul discuției despre evaluare, Valentina a menționat etimologia cuvântului “assessment” - "evaluare" în limba engleză. Termenul vine din latinescul “a însoți”. Prin urmare, să evaluezi un copil înseamnă să-i stai alături, să-i fii partener pe parcursul întregului proces de învățare.
Prin rapoartele de evaluare, părinții primesc informații despre nivelul la care se află copilul în funcție de indicatorii de mai sus și despre tipul de activități la care acesta participă, nu despre tipurile de activități care sunt organizate de cadrele didactice, pentru că evaluarea îl are în centru pe copil, nu pe educator.
“Părintele are nevoie să fie implicat cu mult respect și cu multă empatie de către educatori în procesul educațional.” a afirmat Valentina.
La observația Oanei Moșoiu, care a punctat că părinții sunt obișnuiți să compare copiii, Valentina a subliniat că educatorii trebuie să identifice nevoia din spatele acestui impuls și să îi ajute pe părinți să înțeleagă nivelul la care se află copilul în momentul respectiv și că progresul este, de fapt, un proces. Prin împărtășirea acestor informații, cadrele didactice adresează nesiguranța părinților și teama acestora de a rata oportunități valoroase pentru copiii lor.
Kinderpedia: Ce este cel mai important să știe orice părinte despre activitatea copilului de la grădiniță?
Valentina Secară: Pentru părinte este important să știe că al său copil este în siguranță, în primul rând, cred că acesta este primul lucru care vine în mintea sa și prima întrebare pe care o adresează. Apoi că este tratat de profesioniști cu mult profesionalism, cu multă dragoste și în acord cu pregătirea pe care o au ei.
După aceea vin informațiile legate de nevoile copilului, nevoile de bază , cât anume a mâncat, cât a dormit – pentru că și acestea dau siguranță părintelui. Și nu în ultimul rând, și poate cel mai important lucru, este cel legat de dezvoltarea sa intelectuală, emoțională, fizică, socială. Toate aceste aspecte sunt de luat în seamă și poate doar ordinea diferă în momentul în care le comunicăm părintelui.
Kinderpedia: Cum putem implica mai mult familia pentru a susține progresul copiilor în educația timpurie?
Valentina Secară: Familia este partenerul acela din umbra, care asigură continuitatea procesului educațional. Cel care oferă siguranță copilului în momentul în care vine la grădiniță și în momentul în care este preluat de la grădiniță. Părintele are nevoie să fie implicat cu mult respect și cu multă empatie de către educatori, de către profesioniști, în tot acest proces. Au nevoie să continue acasă dezvoltarea unor abilități, punerea în practică a unor cunoștințe exersate de copil, într-o manieră sub formă de joc și nu formal, așa cum s-ar putea întâmpla la grădiniță sau la școală. Părintele e important să rămână părinte, la urma urmei, să-i ofere copilului siguranță și dragoste și un parteneriat în dezvoltare și nu să devină un cadru didactic.
Kinderpedia: Cum ne ajuta tehnologia, în etapa aceasta atât de importantă, dar și de delicată a dezvoltării copiilor?
Valentina Secară: Tehnologia, dacă e să ne gândim la părinți, asigură o comunicare mult mai rapidă și atunci da, este de luat în calcul utilizarea unei platforme, cum este Kinderpedia, pentru a păstra legătura în timp real, cu educatorii, cu cei care au grijă de dezvoltarea emoțională, socială și intelectuală a copilului. Dacă vorbim de copii, atunci tehnologia îi poate ajuta să-și continue dezvoltarea când sunt acasă, pentru că sunt și astfel de situații și poate facilita accesul la informație, și nu în ultimul rând, poate fi un instrument pentru dobândirea de cunoștințe, de abilități, și iarăși trebuie tratat în această manieră. Este un parter, nu înlocuiește un alt instrument, ci este pur și simplu, adaugă, în tot acest parcurs, atât pentru copil, cât și pentru părinte.
Valentina Secară, promotor al conceptului de educație de la 0 ani, fondatoare a grădinițelor cu profil britanic Acorns Nurseries, creatoare a Conferinței de Educație Timpurie, laureată cu distincția Liderul anului 2018 în programe pentru profesori și fondatoarea primului centru pentru educație timpurie din România - FIRST7 - centru dedicat dezvoltării armonioase a copilului și oferirii sprijinului corespunzător educatorilor, părinților și celor implicați în procesul de creștere și educare a acestuia, încă de la naștere.
Valentina Secara, de formatie învățător educator, și-a început pregătirea în sistemul românesc.
În urmă cu 10 ani a înființat Acorns British Style Nursery, căreia în timp i s-au adăugat Baby Acorns, Acorns Training Centre și Acorns Bright British Clubs. Este promotoarea și inițatoarea primei creșe private din România, deschisă oficial în 2006, promovând astfel educația timpurie pentru copiii cu vârsta 0-3 ani.
A realizat stadii de pregătire atât în România, cât și în Marea Britanie pe diferite arii din domeniul pedagogic și al managementului educațional.
În 2004, a organizat primul seminar de educație timpurie pentru personalul educațional din România, “Bebelușul tău e mai inteligent decât îți imaginezi”, la care a facilitat transmiterea informației oferite de traineri din România, Irlanda de Nord, Anglia, SUA, către 60 de educatori, asistenți medicali din sistemul de stat, a căror participare a fost oferită gratuit de catre Fundația Acorns.
Este formator de adulți, a participat la sesiuni de informare și pregătire pe teme de leadership cu traineri din SUA, Universitatea Reading. A finalizat cu succes cursul “Introducing British Sign Language” și “Parents Early Years and Learning”.
Mama a 3 copii, a învățat ca în fiecare zi afli ceva nou, că e important să visezi și să te lupti pentru visele tale, mottoul său fiind: “Dream, Do, Change”.
Conferința Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în Educația Timpurie, aflată la a patra ediție, a adus în prim-plan importanța evaluării progresului copiilor și a prezentat diferitele moduri în care curriculumul național și cele alternative prezente în România – Montessori, Step by Step, Waldorf, educația româno-finlandeză și cea britanic – urmăresc, evaluează și încurajează evoluția copiilor în educația timpurie.
Citește și alte articole de la conferință:
Ana Bordan, Grădinița 2.0: “Caută să vezi măreția din fiecare copil cu care interacționezi!”
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.





