Skip to main content
Grădinița 2.0

Ioana Șurubaru: Grădinița 2.0: “Educația finlandeză celebrează diversitatea și încurajează manifestarea neîngrădită a personalității."


 

Directorul educațional al Grădiniței ERI din Sibiu, Ioana Șurubaru, a evidențiat elementele specifice pe care educația finlandeză le aduce în ecosistemul educațional românesc, în cadrul conferinței Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în Educația Timpurie, ce a avut loc pe 7 octombrie 2021.

 

În sistemul educațional finlandez se regăsesc multe valori și aspecte din celelalte modele educaționale. Încurajarea autonomiei și independenței copiilor, relația strânsă cu familia, dezvoltarea competenței de a învăța să înveți și folosirea comunităților ca surse de învățare – se numără printre elementele de specificitate ale educației finlandeze pe care Ioana le-a expus.

 

Educația în natură este o trăsătură esențială a sistemului finlandez, a precizat Ioana. Acest lucru le este comunicat părinților încă de dinaintea înscrierii, pentru că ieșitul afară indiferent de vreme – ploaie, vânt, ninsoare – nu este specific în societatea noastră. Formarea cadrelor didactice pentru a înțelege beneficiile educației outdoor este la fel de importantă precum informarea părinților.

Educația în natură cuprinde două paliere – desfășurarea activităților de învățare în aer liber și realizarea proiectelor cu sprijinul și participarea naturii.

 

Despre educația finlandeză, Ioana Șurubaru a specificat că este un sistem care s-a dezvoltat de-a lungul anilor și care a înglobat, treptat, diferite practici și abordări care au fost experimentate în prealabil și adoptate după ce s-au remarcat efectele pozitive pe care acestea le-au avut în dezvoltarea copiilor. Acest model educațional se identifică prin încurajarea diversității, atât la nivel individual – copii, părinți, educatori – cât și la nivel de comunitate.

 

Relația dintre cadrele didactice și familie stă la baza educației finlandeze, a subliniat Ioana. Informarea părinților îi ajută atât să fie la curent cu evoluția copiilor pe parcursul grădiniței, cât și să înțeleagă încă de la prima interacțiune, principiile educației finlandeze.


 “Comunicarea cu părinții este foarte umană, fără tehnicalități. Ne raportăm la familie ca la un partener în educația copiilor.“


 

Pentru atingerea criteriilor din programa națională, grădinița finlandeză implică o metodologie personalizată, bazată pe stimularea senzorială și kinestetică a copiilor, încurajarea socializării și atenția acordată felului în care fiecare se raportează la dinamica de grup, formarea rutinelor și a responsabilității și dezvoltarea deprinderilor care încurajează autonomia celor mici, a subliniat Ioana Șurubaru.

 

Planul individualizat de învățare ajută la stabilirea direcțiilor ce trebuie urmate pentru a satisface nevoile de învățare și dezvoltare ale copilului și la o tranziție mai ușoară către învățământul primar.

 

Ioana Șurubaru a accentuat faptul că evaluarea progresului în educația finlandeză este sistematică, integrată cu procesele de învățare și se face continuu, nu doar în anumite momente din anul școlar. Observarea și evaluarea încep încă de la interviul de înscriere. Educatorul sau psihologul participă la prima întâlnire cu familia și copilul pentru a trasa aspectele esențiale în vederea creionării unui plan de învățare personalizat pe nevoile copilului.

Fișa psihopedagogică personalizată, fișa de observare a psihologilor și comunicarea cu părinții sunt instrumentele prin care se realizează evaluarea progresului. Aportul psihologilor în evaluare este esențial și traspune în practică unul dintre elementele specifice educației finlandeze, și anume colaborarea interprofesională. În acest sistem educațional, toți specialiștii antrenați în educația copilului comunică, se sfătuiesc și lucrează împreună.

Fișa psihopedagogică este completată de educator la trei săptămâni de la intrarea în colectivitate, este apoi revizuită la trei luni împreună cu psihologul și cu familia și, din nou, trei luni mai târziu. 

 

Kinderpedia: Ce este cel mai important să știe orice părinte despre activitatea copilului de la grădiniță?

Ioana Șurubaru: În perioada aceasta, cred că este foarte important ca părintele să cunoască foarte bine modul în care copilul relaționează, socializează cu colectivul de copii. Am trecut prin perioade în care mulți copii au fost izolați de colectiv și acum că reintră în normal și sunt alături de alți copii de vârsta lor, părintele ar trebui să fie conștient de nivelul de sociabilitate pe care copilul îl are și modul în care îl poate susține pe copil pentru a prinde din urmă diferite lipsuri.

 

Kinderpedia: Cum putem implica mai mult familia pentru a susține progresul copiilor în educația timpurie?

Ioana Șurubaru: Din experiență proprie, vă pot spune că părinții pot fi implicați în progresul copilului printr-un plan individualizat de învățare care este inițial dezvoltat de către educator, discutat de asemenea și cu un psiholog și, ulterior, cu familia. Este un plan care începe la grădiniță și se continuă acasă. Nu este ceva de care se ocupă doar grădinița, ci toată comunitatea copilului.  

 

Kinderpedia: Cum ne ajută tehnologia, în etapa aceasta atât de importantă, dar și de delicată a dezvoltării copiilor?

Ioana Șurubaru: Aș privi tehnologia în contextul actual din două puncte de vedere. Pe de o parte, avem tehnologia pe care noi o folosim pentru a comunica cu părinții și pe care o avem pentru a fi alături de părinți în această perioadă – și, pe partea cealaltă, sunt tot mai multe aplicații, tot mai multe platforme care susțin dezvoltarea copiilor. Ele trebuie doar alese cu grijă și supervizate de către părinți.

 

Ioana Șurubaru este director de resurse umane la Școala Gimnazială Româno - Finlandeză ERI Sibiu și director educațional al Grădiniței ERI Sibiu, făcând parte din proiectul ERI încă de la început, din 2015. 

Ioana este absolventă a profilului pedagogic, continuându-și studiile în domeniul educației cu o licență dublă în pedagogie, obținută la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității București și la VIA University College din Danemarca. Masterul l-a urmat la Universitatea Liberă din Bruxelles, focusându-se pe educație și tineret. În ultimii 6 ani a activat în diferite organizații naționale și europene din domeniile educație și tineret, integrând cu succes pregătirea formală în munca sa. 

Dragostea pentru educația timpurie a venit odată cu experiența din Danemarca, unde a urmat un internship la grădiniță, observând și experimentând pedagogia daneză. Ioana a completat practicile finlandeze din educația timpurie cu experiența practică din Danemarca și le-a transpus în ceea ce astăzi este Grădinița ERI. Proiectul Grădiniței ERI a pornit în 2019, venind ca o completare firească a școlii, unde sunt promovate autonomia și independența copiilor, a spiritului de echipă și a educației outdoor. 

 


Conferința Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în Educația Timpurie, aflată la a patra ediție, a adus în prim-plan importanța evaluării progresului copiilor și a prezentat diferitele moduri în care curriculumul național și cele alternative prezente în România – Montessori, Step by Step, Waldorf, educația româno-finlandeză și cea britanic – urmăresc, evaluează și încurajează evoluția copiilor în educația timpurie.

 

Citește și alte articole de la conferință:

Valentina Secară, Grădinița 2.0: “Părintele are nevoie să fie implicat cu mult respect și cu multă empatie în procesul educațional.”

 

Oana Moșoiu, Grădinița 2.0: ”Școala este un spațiu de dezvoltare și ar merita să ne comportăm ca niște antrenori care își ghidează sportivii spre succes arătându-le drumurile de urmat și nu pe cele închise.”

 

Cristiana Boca, Grădinița 2.0: “La Step by Step, construim autonomia copiilor și cultivăm curiozitatea, dorința și bucuria de a învăța.“

 

Ana Maria Brezniceanu, Grădinița 2.0: “Copiii sunt parteneri reali în educație când își iau în mâini propriul procesul de învățare. Noi putem controla predarea, dar nu putem controla învățarea.”

 

Ana Bordan, Grădinița 2.0: “Caută să vezi măreția din fiecare copil cu care interacționezi!”

 

Dana Șerban, Grădinița 2.0: “Ținta copilului nu ar trebui să fie nota ori situarea sa într-un clasament, ci să îi oferim șansa să învețe și să se descopere pe el însuși.”

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK