Dan Levy, Harvard: Stabilește finalitățile procesului de învățare și elaborează un plan de învățare activă
Un reputat profesor al Harvard Kennedy School, Dan Levy, care și-a dedicat activitatea educației la distanță, dar și activităților din sala de clasă, a fost recent invitatul unei Conferințe organizate de către prietenii noștri de la Asociația Ține de Noi.
- Cele mai frecvente greșeli pe care cei mai mulți profesori nu conștientizează că le fac
- Planificarea lecțiilor bazate pe învățare activă în 3 etape
- Principii inovatoare în procesul de predare-învățare
- Ce mod grozav de a explica principiile de învățare inovatoare dacă nu prin aplicarea lor directă?
- Cine este Dan Levy și ce lucruri noi învățăm de la el
În cadrul evenimentului, Dan Levy a evidențiat care sunt etapele elaborării unui procesului educațional eficient. Tot atunci, profesorul a subliniat într-o manieră aplicativă care sunt principiile care stau la baza unui proces de predare-învățare inovator.
Adesea vorbim de inovație în învățare și multă lume folosește acest concept, fără a cunoaște ce înseamnă acesta de fapt sau cum putem să practicăm o predare bazată pe inovație în sala de clasă sau în activitatea din mediul online.
Dan Levy mărturisește onest câteva erori pe care el le face în activitatea didactică și pe care, cu siguranță, multe cadre didactice le fac involuntar. Spre exemplu, el ne spune că de foarte multe ori iese din sala de clasă fără a-și da seama concret, ce au învățat studenții săi după acea activitate. Când timpul e scurt, spre finalul cursului, acesta trece rapid peste materialul rămas pentru a „acoperi’’ întreaga materie planificată pentru acea activitate. Adesea, reflectă mai mult la ce o să facă el la următorul curs, în loc să se gândească la ce vor face studenții lui. Cred că mulți dintre noi am putea empatiza cu aceste afirmații.
Întrebare cheie: Ce ar trebui ca studenții mei să poată să facă din punct de vedere intelectual, fizic și emoțional după experiența de învățare ghidată de către mine?
Pentru a putea reflecta mai profund asupra acestui subiect, Dan Levy recomandă cartea ,,What the Best College Teachers do” scrisă de Ken Bain.
Pentru a facilita procesul de a ajunge la această carte, atașăm aici, o cale de a accesa materialul în format digital.
Planificarea lecțiilor bazate pe învățare activă în 3 etape
Dan Levy ne îndeamnă să ne construim un design al activității didactice bazat pe trei etape:
Etapa 1 - Rezultate dorite - Stabilește împreună cu elevii care sunt obiectivele de învățare pe care doriți să le atingeți la finalul lecției sau finalitățile pe termen lung în ceea ce privește doar o unitate sau a întregului curs.
Etapa 2 - Dovezi și criterii - Ce criterii de evaluare vei folosi pentru a vedea dacă elevii tăi au obținut rezultatele pe care le-ați hotărât anterior?
Etapa 3 - Planul de învățare - Ce strategii și activități de învățare vei aborda în întreg procesul didactic?
Principii inovatoare în procesul de predare-învățare
Totul are la bază trei principii de învățare bazată pe inovație, care are putea sprijini dezvoltarea unei activități didactice eficiente și benefice pentru elevii noștri, atât în mediul digital, cât și față în față:
Principiul 1. Învățare centrată pe elev
În orice moment al planificării activităților și al conținutul destinat predării, în mintea unui profesor ar trebui să existe întrebarea „Cum va ajuta acest conținut elevii mei?” sau „Ce aduce benefic acest lucru în dezvoltarea competențelor pe care elevii le dețin sau le au în formare?”. Astfel, în centrul procesului educațional se va afla elevul.
Principiul 2. Să începi cu finalitățile în minte
Înainte de a începe activitatea la clasă, fie ea față în față sau virtual, este necesar să știm unde vrem să ajungem sau care este finalitatea pe care dorim să o atingem împreună cu elevii noștri și mai ales, care sunt etapele pe care urmează să le parcurgem în atingerea obiectivelor educaționale.
Principiul 3. Planifică o învățare activă
De asemenea, esențial este ca pe lângă conținutul teoretic pe care-l pregătim spre livrare pentru elevi, activitățile practice și antrenante nu ar trebui să lipsească din această pregătire deoarece numai așa am putea crea un proces didactic inovator, bazat pe o învățare activă.
În ceea ce privește principiile predării inovative, Dan Levy oferă spre finalul evenimentului live câteva sugestii aplicabile în activitatea de predare în mediul online și îndeamnă la renunțarea sau completarea unei prezentări PowerPoint cu alte materiale precum: utilizarea unui flipchart sau a unei table în format fizic, pe care să notezi anumite informații și concepte, prezentarea la cameră a unei foi de hârtie pe care ai lucrat sau ai scris cuvinte-cheie.
De asemenea, ne îndrumă spre utilizarea unui fundal în întâlnirea online pe care să-l schimbăm regulat pentru a fi adaptat la subiectul discuției. Spre exemplu: putem nota pe fundalul nostru obiectivele finale pe care le-am stabilit și la care lucrăm pentru a le atinge până la finalul lecției.
Un alt sfat privește folosirea secțiunii de chat pentru a afla la ce se gândesc elevii, ce întrebări au apărut pe parcurs sau în final, ce lucru nou au învățat în ziua respectivă.
Ce mod grozav de a explica principiile de învățare inovatoare dacă nu prin aplicarea lor directă?
Cel mai interesant lucru din evenimentul live a fost faptul că Dan Levy, deși a prezentat teoretic toate conceptele de mai sus, nu a uitat să fie focusat pe participanții la întâlnire și să îi stimuleze în învățarea activă prin antrenarea lor în aplicații scurte, urmărind întocmai cele trei Principii de predare inovativă, dar și sfaturile pe care le-a oferit la finalul evenimentului live.
Dan Levy a exprimat încă de la început ce urmărește cu acest live și ce dorește să transmită, urmând ca apoi să creeze mici activități de implicare a participanților pe Zoom, fie prin intervenții verbale, fie prin scris, pe chat sau chiar prin simple reacții, care reprezentau un anumit răspuns la provocările lansate. Astfel, el a respectat cele trei principii, activitatea fiind centrată pe cel care învață, a avut întotdeauna finalitățile în minte, iar întreaga activitate s-a aflat sub umbrela învățării active.
Cine este Dan Levy și ce lucruri noi învățăm de la el
Dan Levy este expert în domeniul politicilor publice, predă cursuri de metode cantitative de cercetare, analiză politică și evaluare de programe. În prezent, este director al facultății pentru Public Leadership Credential, inițiativa emblematică de învățare online la Harvard Kennedy School. A fost implicat în fondarea Teachly, o aplicație web menită să ajute membrii facultăților să predea mai eficient și mai incluziv. Este autorul cărții "Teaching Effectively with Zoom: A practical guide to engage your students and help them learn".
Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.






