Învățare activă în mediul online: 10 tehnici pentru profesori

Cele mai eficiente activități educative virtuale sunt cele care presupun învățare activă online și le oferă elevilor mai multe posibilități de interacțiune.

Cuprins:

Învățarea activă: mai multe posibilități interacțiune și dezvoltare în mediul online.

Învățarea activă online, după aproape doi ani de pandemie, nu mai are secrete pentru profesori.
Cu toate acestea, multe dintre instrumentele ei rămân încă neexplorate, atât în sălile de clasă, cât și online. Acest articol este chiar despre lecțiile virtuale și cum pot fi transformate ele în veritabile sesiuni interactive, pentru profesori, elevi, chiar și pentru părinți. Atunci când sunt utilizate eficient, resursele digitale oferă multe avantaje instructorilor și cursanților deopotrivă. Când profesorii integrează o serie de tehnici specifice precum: flipped classroom, sondaje, jurnale de învățare, reflecție ghidată, învățarea activă în mediul online devine atractivă și eficientă.

În cadrul articolului ,,Învățarea activă: de la predarea unidirecțională, la discuții, jocuri și proiecte colaborative” menționam faptul că învățarea pasivă se întâmplă atunci când elevii se poziționează în rolul de "receptori de cunoștințe"; adică nu participă direct la procesul de învățare, pe când, învățarea activă, are loc atunci când elevii sunt conștienți de propriul proces de dezvoltare, privesc, ating, reflectează și argumentează. Nu putem elimina învățarea pasivă din viața elevilor. Acest lucru nu este nici realist, nici necesar. Însă putem completa fiecare experiență educațională cu elemente captivante și interactive, episoade de lucru în echipă și practică. Universitatea din Arizona subliniază faptul că învățarea activă nu se întâmplă doar în contextele educaționale față în față, ci poate avea loc, de asemenea, și în cadrul cursurilor online, prin utilizarea tehnologiilor digitale și tehnicilor adaptate.

Indiferent dacă învățarea are loc fizic sau online, este deosebit de important ca instructorii să explice în mod clar așteptările pe care le au de la elevi și să le ofere modele simple și directe pe care aceștia să le urmeze pe măsură ce încep să dezvolte obiceiuri și practici. Este esențial ca elevii să înțeleagă din timp că online-ul reprezintă un mediu la fel de deschis precum întâlnirile fizice, că pot comunica cu profesorii și colegii pe diferite platforme pentru a solicita informații suplimentare și pentru a adresa întrebări. De asemenea, este util să se stabilească rutine de lucru și termene limită regulate în cadrul cursurilor, astfel încât învățarea activă în mediul online să fie vizibilă, iar progresul ei sa fie unul transparent.

Cele mai eficiente sesiuni de învățare activă online sunt acelea care le oferă elevilor mai multe posibilități de angajare și interacțiune. Mediul online favorizează dezvoltarea mai multor tipuri de activități, sarcini și modalități de a încuraja elevii să facă conexiuni semnificative între viața și interesele lor și materialul de curs. Atunci când elaborați o activitate de clasă pentru un curs online, aveți grijă în mod special să includeți oportunități de reflecție asupra scopului activității și a obiectivelor de învățare pe care le-a susținut.

Una dintre cele mai importante elemente pentru învățarea online este găsirea unei modalități de a debloca creativitatea elevilor, încurajându-i în același timp să devină mai mult decât simpli consumatori pasivi de informații. În calitate de profesori, ne dorim ca elevii de la cursurile noastre să aprecieze, să evalueze și să răspundă în mod activ la ideile și conceptele pe care le întâlnesc, să facă conexiuni cu alte idei pe care le au și, în cele din urmă, să își demonstreze înțelegerea prin utilizarea noilor cunoștințe în afara clasei noastre. Dorim să cultivăm gândirea critică și ne propunem ca elevii să își dezvolte abilitățile de ascultare activă și de lectură.

10 idei de aplicare a învățării active în sala de clasă virtuală

1. Permite elevilor să acceseze notițe de curs sau lecturi în avans

Conceptul de flipped classroom presupune ca elevul să devină responsabil pentru integrarea unui conținut, înainte de discuția ghidată de către cadrul didactic. Atunci când elevii parcurg în avans materialele de lucru, ora de curs online devine mai interactivă, fiecare participant având ocazia să își expună concluziile formate individual în urma lecturii și să împărtășească la nivelul grupului argumentele formate și conceptele extrase.

2. Jurnalul de învățare - o tehnică de învățare activă în mediul online

Încurajează elevii să își construiască un jurnal de învățare în care să răspundă la un set de întrebări de bază privind parcursul lor. Aceste întrebări pot fi folosite pentru a îi face pe elevi mai conștienți de dezvoltarea lor și formarea unor competențe. Vor ști care sunt punctele lor tari, aspectele pe car ele pot îmbunătăți, oportunitățile, dar și cum să se organizeze mai bine.

3. Întrebările - elemente cheie în învățarea activă

Construiește discuțiile din cadrul cursurilor online pe baza întrebărilor. Acestea provoacă atenția și creativitatea elevilor, stimulând procesul de corelare a conținutului de bază al cursului și evenimentele actuale, dar și o gândire de ordin superior asupra conceptelor (întrebări precum: de ce, cum, ar trebui oare să…, ce s-ar întâmpla dacă… sau îndemnuri de discuție care includ cuvinte de acțiune: comparați, planificați, exemplificați etc.).

4. Sondajul

Sondajul este o modalitate rapidă și ușoară de a verifica opiniile sau procesele de gândire ale elevilor prin formularea unei afirmații sau a unei întrebări și prin colectarea răspunsurilor lor în timp real. Funcția de sondaj Zoom permite realizarea unor întrebări simple cu alegere multiplă, cu declarare a nivelul de acord față de o afirmație, cu scop de evaluare a nivelului de interes al elevilor pentru o listă de subiecte sau întrebări binare de tip da/nu și adevărat/fals. Sondajele simple pot fi utilizate la început, la sfârșit sau în anumite momente în timpul unei sesiuni de curs online pentru a-i implica și evalua pe elevi. Poți folosi, pentru sondaje, atât Menti, cât și Kinderpedia, despre care vorbim mai jos.

5. Kinderpedia

Soluție completă de comunicare și management pentru educație, Kinderpedia permite profesorilor să comunice în timp real cu elevii și cu familiile acestora. În aplicația mobilă, profesorii își organizează cu ușurință orarul, fac prezența, dau note. Aceștia pot programa teme personalizate pentru elevi sau grupuri de elevi, le pot corecta de pe smartphone și pot oferi feedback în timp real. În cazul școlii online, conferințele Zoom pot fi pornite cu un click din orarul Kinderpedia. Soluția construită de trei antreprenori români este folosită de școli și grădinițe din 14 țări, de pe 4 continente.

6. Wordwall

O tehnică de învățare activă pentru mediul online distractivă, prietenoasă, colorată și interactivă. Platforma Wordwall pune la dispoziție o serie de mai multe template-uri pe care le puteți personaliza în funcție de nevoile elevilor, în funcție de disponibilitatea și deschiderea acestora și în funcție de subiectul de discuție abordat în cadrul cursului online.

7. Brio

Brio® este o platformă de teste digitale standardizate pentru elevii români. Cu ajutorul Brio® , elevii din clasele I-XII își pot evalua obiectiv cunoștințele la principalele materii școlare și își pot îmbunătăți performanța la examene. Testele standardizate sunt dezvoltate pe baza unor principii de psihometrie, astfel încât întrebările, procedurile de scorare și de interpretare să fie aceleași pentru toate persoanele care trec prin testul respectiv.

8. Livresq

Livresq este o platformă de creare de conținut educațional ce pune la dispoziția cadrelor didactice toate instrumentele necesare pentru a crea lecții interactive. Într-o lecție se pot adăuga texte, galerii de poze, animații, audio, video, chestionare, asistenți educaționali, dar și resurse dezvoltate pe alte platforme, toate aceste acțiuni realizându-se fără a fi necesare cunoștințe de programare. Fiecare lecție poate fi folosită apoi oricând, de pe orice dispozitiv.

9. ClassFlow

O platformă care permite cadrelor didactice să gândească diferite jocuri interactive pentru orice subiect abordat în cadrul cursurilor online. O tehnică de învățare activă pentru mediul online pe care elevii o vor îndrăgi imediat.

10. Kahoot

Un instrument util pentru a testa atenția elevilor, pentru a evalua, pentru a conferi o dinamică cursului online și pentru a recapitula conceptele anterior discutate. Un joc dinamic și interactiv, plăcut pentru elevi, dar și pentru profesori.

Învățarea activă în mediul online necesită răbdare. Începeți cu activități simple, cu miză redusă. Cursurile online sunt incredibil de ofertante și deși există numeroase tehnici de învățare activă pentru cursurile online, primul pas constă în stabilirea unei relații de încredere între profesor și elevii săi și formarea unui mediu deschis, flexibil unde atât elevii, cât și profesorul să aibă o stare de bine generală.

"Nu învăța să faci, învață făcând." Samuel Butler

Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă

Kinderpedia sprijină învățarea activă, facilitând profesorilor oportunitatea de a le face cunoscute elevilor resurse interactive și atractive care să îi stimuleze să joace un rol activ în propriul proces de învățare. De asemenea, îi menține pe părinți conectați și implicați în educația elevilor. Permite școlilor să colecteze și să analizeze date la diferite niveluri, cu scopul de a îmbunătăți învățarea, precum și practica didactică în general.

Află mai mult

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?

ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?

Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?

normele întregi

De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.

Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?

În practică, statutul de titular este legat de:

existența unui post/catedre în unitate
o decizie de repartizare validată
un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată

Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.

Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?

Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.

Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?

Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.

Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?

Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:

În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.

Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.

Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?

Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.

Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?

Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.

Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?

Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.

Sediile extinse intră în evaluare?

Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.

Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

o problemă identificată
o decizie asumată
o acțiune concretă
un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?

Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.

Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?

Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.

Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?

Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.

Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

organizeze documentele
urmărească procesele
demonstreze aplicarea reală a procedurilor
coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Ce subiect te interesează?

Kinderpedia

Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.

Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.

Îți recomandăm articolele

ARACIP fără panică: autorizare, acreditare și evaluare periodică explicate clar pentru școli și grădinițe

Citește articolul

Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.