Învățarea prin joc - de ce ajută în activitatea de la clasă sau online
Pentru a înțelege mai bine și pentru a aplica cu succes știința jocului la clasă, în activitățile de zi cu zi - indiferent de scenariul de învățare, partenerii noștri de la Playouth au conceput Tabăra online de animație: jocuri pentru toate scenariile, a cărei primă ediție a avut loc în weekendul 26-28 martie. Participanții au parcurs un traseu de 10 ateliere, în care au făcut cunoștință cu originile și tipurile animației, fișa de joc, jocurile de improvizație, jocurile online, jocurile muzicale, storytelling-ul și jocurile cu marioneta. Cei 6 traineri și 15 participanți au discutat deschis despre rolul profesorului, cum se poate integra jocul în învățare și, nu în ultimul rând, cum să parcurgă profesorii un traseu permanent de dezvoltare și învățare, pentru a putea să le fie alături elevilor, cât mai prezenți și mai deschiși.
Andrei Dobre a vorbit despre animația socio-educativă și rolul ei în procesul de învățare, plecând de la funcțiile jocului în procesul de învățare.
Funcție de socializare
Animația apare ca un mijloc de integrare și de adaptare, favorizează comunicarea, orientează energiile spre sarcini colective.
Funcție ludică și recreativă
Animația reprezintă o foarte importantă modalitate de organizare a timpului liber.
Funcție educativă și de culturalizare
Animația apare ca o alternativă la actualul mod de realizare a educației ce vine să completeze formarea școlară, eventualele carențe, reprezentând totodată un instrument de transmitere a culturii.
Funcție inovatoare
Animația oferă posibilitatea descoperirii unor noi stiluri și moduri de viață, având o funcție inovatoare prin alternativa pe care o oferă.
Funcție de reglare socială
Animația permite corectarea într-o maniera lejeră a anumitor carențe, fiind ca și tip de intervenție un fel de asistent cultural care completează lipsurile formării și educării, readaptând inadapatabilitățile și integrându-i pe cei neintegrați și marginalizați, reducând într-o anumită măsură așa-zisele “deficiențe sau handicapuri culturale”.
„Școlile ar trebui să fie locuri în care copiii sunt cetățeni activi aici și acum. O pedagogie a jocului este posibilă doar atunci când atât copiii, cât și profesorii fac parte dintr-o cultură școlară care încurajează încrederea și siguranța.” - Ben Mardell, Jen Ryan, Mara Krechevsky, Megina Baker, Savhannah Schulz, Yvonne Liu Constant
Învățarea prin joc. Tipuri de jocuri
Printre cele mai cunoscute tipuri de jocuri sunt jocurile de cooperare, de cunoaștere , de socializare , de relaxare, de încredere, de strategie, boardgames, jocurile tip conflicte sau dileme, jocuri de echipă, de afirmare, de autocunoaștere. Atunci când realizăm un joc trebuie să avem în vedere pregătirea jocului, care presupune alegerea locației, resursele necesare, vârsta pentru care creăm jocul și crearea fișei de joc. În timpul jocului trebuie să fim atenți la regulile jocului, să aplanăm conflictele care pot apărea, să fim atenți la factorii de mediu, să respectăm condițiile de siguranță, să improvizăm și să ne adaptăm, să menținem interesul participanților și să ne adaptăm. După joc trebuie să fim atenți la feedback și evaluare , să facem debriefingul și să ne ocupăm de recompensarea participanților.
Ana-Maria Rusu, profesor de Educaţie Muzicală la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny” și Colegiul Național „Unirea” din Focşani a ținut un atelier de jocuri muzicale și i-a învățat pe cei prezenți cum se pot integra muzica și jocul în activitățile de la clasă, într-un mod distractiv, dar eficient. Pentru dedicarea sa și metodele creative de predare, Ana-Maria Rusu a fost nominalizată în 2018 în proiectul educațional MERITO. Mai multe despre jocurile muzicale și cum pot fi ele integrate în învățare puteți afla pe site-ul edumuzicala.ro.
Despre pedagogia jocului vorbesc și autorii cărții „A Pedagogy of Play - Supporting playful learning in classrooms and schools” care poate fi descărcată gratuit aici. Autorii evidențiază relația dintre joc și învățare și împărtășesc cercetări care pot fundamenta importanța ludicului în învățare. Tot aici ne răspundem la întrebarea Cum arată și cum se simte învățarea ludică? , autorii punând la dispoziție optsprezece instrumente și resurse pentru a sprijini învățarea prin joc în sălile de clasă și școli. O astfel de învățare ludică îi poate ajuta pe cei mici să învețe concepte și abilități fundamentale, precum și să-și dezvolte abilitățile socio-emoționale, de colaborare, de rezolvare de probleme și de depășire de obstacole.
Învățarea prin joc digital
Este o abordare de învățare centrată pe elev, în care jocurile duc la atingerea rezultatelor adaptate ale învățării, dezvoltând elevilor capacitatea de a învăța, înțelege, reține și împărtăși noi cunoștințe. Jocurile educaționale digitale reprezintă o modalitate plăcută pentru elevi de a achiziționa informații sau a dezvolta abilități și aptitudini. Jocurile sunt interesante, provocatoare, generează competiție și dezvoltă astfel capacitatea de colaborare și abilitățile de negociere. Învățarea prin joc presupune oferirea de feedback și chiar recompensă imediată.
Jocurile serioase
Sunt jocuri video sau aplicații de tip simulare, care au scop educative, în care jucătorii își formează cunoștințe și își exersează abilități prin depășirea obstacolelor în timpul jocului. Aceste jocuri sunt centrate pe performanță, validate prin abilitățile formate. Abilitățile dezvoltate prin jocurile serioase sunt, printer altele, rezolvarea de probleme, abilități de comunicare, colaborare și luare a deciziilor.
Gamificarea
Reprezintă utilizarea unor elemente specifice jocurilor în gestionarea activităților de învățare, atât în mediul fizic, cât și în online. Elevii respectă o regulă pe care profesorul o stabilește. Oricând un copil respectă regula, toată clasa primește un punct. Atunci când regula este încălcată, profesorul primește un punct. Exemple de gamificare în clasă: acordarea de puncte pentru îndeplinirea obiectivelor educaționale, acordarea de puncte pentru respectarea regulilor, crearea competiției în cadul clasei, folosirea de nivele și alte metode de urmărire a progresului, oferirea de insigne de învățare în loc de puncte sau note. Obiectivele de învățare pot fi stabilite de către profesor sau elevii sunt lăsați să își stabilească propriile obiective, apoi să urmărească propriul progres.
În învățarea prin joc online se urmărește dobândirea de conținuturi, recreere, stimularea creației sau chiar recapitularea cunoștințelor.
Jocurile de recreere au rolul de a crea pauze între activități, care să îi ajute pe copii să se destindă și să poată fi atenți o perioadă mai lungă de timp. Profesorii pot provoca copiii să rostească un cuvânt sau să cânte o melodie, fără a-și mișca buzele. Un alt joc extrem de amuzant pentru copii în online este Cine aduce primul – copiii sunt provocați să aducă cât mai repede un obiect. Acest joc se poate extinde și la a alege un obiect și a face o ghicitoare despre el, apoi cine ghicește și îl aduce primul, câștigă. Mimează o melodie este un alt joc foarte antrenant, care îi prinde pe copii.
Jocurile de creație stimulează gândirea și creativitatea copiilor. Acestea pot fi jocuri muzicale online – creație de melodii, jocuri cu instrumente muzicale, etc. Jocurile muzicale de rol stimulează creativitatea, dezvoltă simțul ritmic și sunt și foarte distractive.
Jocurile de rol - Interpretarea rolurilor este o metoda activă de învatat, bazată pe explorarea experienței participanților, dându-le un scenariu, unde fiecare persoana din grup are un anumit rol în piesa. Punctul cel mai important este să se discute și să se învețe mai multe din experiența celorlalți.
Jocurile energizante pot fi folosite pentru a determina sau crea o atmosferă, pentru a trezi eleviiînainte de o activitate sau în timpul acesteia sau pentru a introduce un subiect mai delicat.
Pentru a putea aplica cât mai bine învățarea prin joc în activitatea de zi cu zi, la clasă sau online, este nevoie ca profesorii să își stabilească obiectivele de învățare, valorile personale și să le coreleze cu nevoile și personalitatea fiecărui copil.
Mai multe articole despre evenimentele organizate de Playouth puteți citi în articolele Cum valorificăm experiența ultimului an în procesul de învățare și Armonia profesor-profesor
Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.





