Jocul, mai mult decât o distracție: Cum influențează dezvoltarea creierului la copii
Ruth Lue Quee, expertă în educația timpurie din Marea Britanie, ne-a împărtășit recent din experiența ei despre rolul transformator al jocului în dezvoltarea creierului la copii, la cea de-a 10-a ediție a „Conferinței de Educație Timpurie” din București. Cu o abordare caldă și practică, Ruth ne-a provocat să renunțăm la „lentila de adult” și să ne conectăm cu cei mici acolo unde se află ei în etapa lor de dezvoltare. A subliniat cum, prin joc, putem crea un spațiu unde copiii se simt liberi să se exprime și să exploreze, susținându-le dezvoltarea emoțională și comportamentală.
În sesiunea ei, Ruth a explorat cercetările recente care arată cât de important este jocul în dezvoltarea copilului și cum poate fi folosit pentru a încuraja comportamentele pozitive și a susține sănătatea socială, emoțională și mentală a celor mici. Pentru Ruth, fiecare activitate de joacă reprezintă o oportunitate de a-i ghida pe copii în a-și înțelege și exprima emoțiile, contribuind la formarea unor relații sănătoase cu ceilalți și la creșterea încrederii de sine.
Ruth Lue Quee despre puterea jocului: Cum ajută joaca la creșterea și dezvoltarea armonioasă a copiilor
Ce face jocul atât de special? Este mult mai mult decât o activitate naturală – el devine un fundament pentru construirea de conexiuni sănătoase și înțelegerea emoțională la vârste fragede.
Ajută nu doar la creșterea fizică și cognitivă, dar hrănește și bunăstarea emoțională a celor mici. Ruth subliniază că, prin joc, copiii reușesc să descopere și să înțeleagă lumea din jurul lor, ceea ce contribuie la formarea unor conexiuni neuronale puternice în creier. Atunci când se joacă, copiii își dezvoltă creativitatea, curajul de a explora și de a-și asuma riscuri. Oare nu sunt acestea exact abilitățile de care avem nevoie pe parcursul întregii vieți?
Cum crește jocul inteligența emoțională?
Copiii încep să-și formeze inteligența emoțională încă de la vârste fragede, iar jocul le oferă un mediu firesc în care să își exploreze și să își înțeleagă propriile emoții. Ruth ne îndeamnă să-i ajutăm pe cei mici să recunoască și să numească emoțiile – fie că simt tristețe, furie sau bucurie. Știați că un copil poate simți două emoții diferite în aceeași situație? Este esențial ca aceștia să învețe cum acțiunile lor influențează atât trăirile proprii, cât și reacțiile celor din jur.
Cum îi putem ajuta în acest sens? Ruth sugerează o abordare practică: „Când mă simt (emoție), îmi vine să (comportament)”, sau „Poți să mă ajuți să nu mai simt ….(emoție) prin …. (comportament)”. Aceste fraze le oferă copiilor instrumente concrete pentru a naviga prin propriile emoții și îi sprijină în dezvoltarea empatiei și a conștiinței de sine.
Dincolo de gestionarea comportamentului – spre antrenarea comportamentului cu intenție
„Educația nu înseamnă doar gestionarea comportamentelor,” a explicat ea, „ci și coaching emoțional.” Activitățile de joacă nu sunt doar distractive, ci și fundamentale pentru sănătatea emoțională și socială a celor mici. Jocul îi ajută să-și exprime și să-și gestioneze emoțiile, susținând comportamente pozitive în clasă.
Ruth ne provoacă să schimbăm perspectiva atunci când vine vorba despre cum ghidăm comportamentul copiilor. Nu este oare mai constructiv să îi ajutăm să înțeleagă și să-și gestioneze comportamentele în loc să ne limităm la impunerea unor reguli? „Voi, ca educatori, sunteți plasa lor de siguranță”, explică ea, inspirându-se din principiul lui Carl Rogers despre acceptarea necondiționată. Copiii trebuie să simtă că sunt văzuți și apreciați indiferent de ceea ce fac, pentru a înțelege că sunt iubiți pentru cine sunt, nu doar pentru cum se comportă.
Ruth ne îndeamnă să construim această relație de încredere prin metode simple: prezența autentică, ascultarea activă și disponibilitatea de a petrece timp de calitate. Încercați să vorbiți pe un ton calm sau chiar în șoaptă. Copiii se simt mai în siguranță și mai apropiați când adultul își arată emoțiile într-un mod adecvat. Ruth insistă și asupra importanței de a celebra efortul depus pentru a obține diferite lucruri, nu doar rezultatul final, și de a păstra o consecvență în reacții. În loc să întrebați „De ce ai făcut asta?” – întrebare pe care copiii mici o pot percepe ca intimidantă – încercați cu „Ce ai simțit atunci când…?” Jocul poate deveni un mijloc de a explora emoțiile și comportamentele într-un mod jucăuș și constructiv.
Cultivarea atenției și a abilităților de ascultare
Cum ajutăm copiii să devină mai atenți și să-și dezvolte capacitatea de a asculta? Ruth propune câteva activități simple și distractive:
- Plimbări pentru ascultare activă: concentrați-vă pe sunetele din jur;
- Jocuri de discriminare auditivă: potrivirea, rimele sau recunoașterea diferențelor;
- Jocuri anticipative, pentru a ajuta copiii să prevadă rezultatele;
- Jocuri de strategie (de exemplu, bătălii navale) care stimulează atenția și capacitatea de a face un mic plan.
Aceste activități îi ajută pe copii să devină ascultători mai atenți și să se implice cu entuziasm în procesul de învățare.
Sprijinirea învățării prin joc
Ruth subliniază că învățarea prin joc nu se reduce la metodele tradiționale cu creionul și hârtia. Când cei mici au ocazia să exploreze concepte prin joc, să interacționeze cu materiale tridimensionale și să se cufunde în experiențe senzoriale, implicarea și motivația lor intrinsecă cresc.
Cum putem crea un mediu sigur și structurat pentru copii? O metodă utilă este „predarea progresivă” – adultul arată mai întâi o acțiune, apoi o împărtășește cu copilul, iar în final îi oferă acestuia șansa de a încerca singur. Stabilirea unor obiective clare și ușor de atins, cum ar fi „Ținta ta până la…”, ajută copiii să se simtă încrezători și susținuți în activitățile lor. Când copiii sunt activ implicați în propriul proces de învățare, greșelile devin parte din experiență, nu ceva ce trebuie evitat.
În încheierea conferinței, Ruth ne reamintește că jocul este o unealtă de învățare ce nu pune presiune pe copii să performeze. În schimb, jocul le oferă spațiul deschis de care au nevoie pentru a explora, a crește și a se conecta cu lumea din jur. Ca părinți, educatori și îngrijitori, sprijinul nostru în facilitarea jocului și crearea unui mediu prietenos contribuie la dezvoltarea emoțională și intelectuală a celor mici, punând astfel bazele unei vieți în care cei mici sunt confortabili să se arunce în necunoscut.
Conferința de Educație Timpurie, organizată la inițiativa Fundației Acorns prin First7, a reunit în acest an experți locali și internaționali în educația preșcolară în zece orașe din România și Republica Moldova. Cu tema „Cum sprijinim nevoile fiecărui copil, în educația timpurie?”, conferința a adus în prim-plan soluții practice pentru adaptarea procesului de învățare la nevoile fiecărui copil, inclusiv a celor cu cerințe speciale. Cercetările arată că 90% din dezvoltarea creierului are loc până la vârsta de cinci ani, iar experiențele din această perioadă sunt decisive pentru viitorul lor academic și emoțional. Astfel, conferința a oferit soluții inovative de incluziune, metode practice de identificare a nevoilor individuale și strategii prin care fiecare copil poate să se dezvolte într-un mediu sigur și stimulant.
„În educația de astăzi, provocările sunt multiple, mai ales în ceea ce privește nevoile copiilor atipici și impactul tehnologiei asupra atenției acestora. Conferința ne aduce mai aproape de răspunsuri, explorând strategii optime pentru a le oferi copiilor un sprijin adaptat și holistic. De la muzică și dans la adaptarea materialelor educative, ne dorim să le oferim o experiență educațională unică, personalizată.” a declarat Valentina Secară, fondatoarea conferinței.
Aici intră în scenă și Kinderpedia. Platforma digitală intuitivă este concepută special pentru a face ordine în activitățile zilnice și ca să le ofere educatorilor spațiu pentru ceea ce contează cu adevărat – educația, joaca, experiențele creative și atelierele pentru copii. Prin aplicația mobilă sau platforma web, profesorii pot adăuga rapid detalii despre activități, mese și somn, având toate datele importante centralizate într-un singur loc. Kinderpedia simplifică administrarea, automatizează procesele financiare și ajută școlile și grădinițele să comunice transparent cu familiile și să urmărească progresul fiecărui copil în mod personalizat. Astfel, educatorii își pot dedica energia acolo unde este cu adevărat necesar: în sprijinirea dezvoltării copiilor și în crearea unor experiențe educaționale de neuitat.
Vrei să afli cum poate și grădinița sau școala ta să lucreze smart și să comunice eficient? Hai să vorbim!
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.





