Dezvoltarea competențelor în educația timpurie: Pregătirea copiiilor pentru joburile viitorului
Copiii din generația Alpha (născuți după 2010) își petrec cea mai mare parte a primilor 5 ani mai degrabă în lumea virtuală decât în lumea reală, spun studiile. Cum se traduce asta pentru educatorii care îi modelează pe acești adulții ai viitorului? Preșcolarii de azi, în 15-20 de ani își vor căuta un loc de muncă într-o societate mult mai dominată de tehnologie și de inteligență artificială decât ce vedem acum. Cum arată, atunci, dezvoltarea competențelor în educația timpurie?
Educatorii pun baza învățării pentru tot restul vieții, de unde și responsabilitatea lor enormă. Rolul lor e, conform curriculei, să-i învețe pe copii să scrie, să citească și să socotească. Dar cei mici se plictisesc repede. De aceea, Alice Sharp, specialist britanic în educație timpurie, consideră că educatorii ar trebui ghideze învățarea, devenind parte din poveste. Una dintre cele mai eficiente modalități de a face asta - dacă nu chiar singura în acest stadiu - este prin joacă. Nu orice joacă, însă, ci aceea în lumea reală, dincolo de ecrane.
Joaca de azi conturează viziunea pentru viitor.(Alice Sharp)
În prelegerea susținută în cadrul Conferinței de Educație Timpurie First7 de la București, Sharp a vorbit despre șase reguli de aur ale pedagogiei. Cu ajutorul lor, educatorii pot crea universuri fascinante, ideale pentru dezvoltarea sustenabilă de competențe pe care copii de azi le vor folosi la maturitate.
6 reguli de aur pentru a dezvolta competențe în educația timpurie
1. Stimulează curiozitatea
Curiozitatea copiilor e ușor de stârnit dacă faci lucrurile să pară interesante.
E simplu să lași pur și simplu copiii să se joace cu niște jucării, pe podea. Dar e rareori constructiv sau memorabil.
De ce nu folosești jucăriile împreună cu orice obiecte ai la îndemână ca să le stimulezi imaginația prin povești. Pune jucăriile în cutii sau recipiente ca să le stârnești curiozitatea, inventează povești despre toate elementele pe măsură ce le scoți, unul câte unul de acolo. Deveniți și tu, și ei, parte din poveste, pentru a o face mai atrăgătoare.
Odată aprinsă, curiozitatea îi va face să investigheze, apoi să descopere, iar mai apoi să vorbească despre asta. Entuziasmul crește la cote maxime, iar ei învață și rețin mai ușor.
2. Creează un spațiu pentru conectare și relaționare
Copiii învață eficient prin conectare și atașament. Se raportează la mediul în care se joacă în fiecare zi. Relațiile sănătoase cu tot ce-i înconjoară pot fi dezvoltate tot prin joc.
Ca să spargi gheața pentru copiii mai timizi, câteva exerciții eficiente de conexiune sunt cele încurajate prin cântecele ca „Dacă vesel se trăiește” (adaptate cu provocări în funcție de vârsta lor, astfel încât să se conecteze între ei).
Aceste exerciții au impact și pentru părinți, mai ales pentru cei care nu știu să se joace cu copiii sau cărora le este jenă să o facă.
3. Cultivă elementele de bază pentru limbaj și comunicare
Modul în care copiii învață să pronunțe anumite sunete până la 3 ani este crucial pentru cum vor vorbi și își vor dezvolta vocabularul mai târziu.
Mulți copii de 4-5 ani nu știu să rostească anumite sunete ca să numească obiecte, a menționat Sharp.
Așa că educatorii trebuie să îi încurajeze să rostească și să reproducă orice sunet pe care-l aud, chiar și onomatopee. În primii ani, spune Alice Sharp, este esențial să le exerseze din buze, să simtă sunetele în obraji, în fălci, doar pentru a deprinde rostirea corectă.
În prelegerile și exercițiile sale, Sharp insistă pe învățarea personalizată în fiecare etapă de învățare. Deși unele curricule și unii părinți doresc ca micuții să învețe să vorbească cât mai curând posibil, fiecare copil are propriul ritm de învățare. Sharp aduce în discuție piramida limbajului, un sistem în care dezvoltarea limbajului este aranjată în blocuri:
- Gângurire
- Atenţie
- Ascultare
- Vocalizare
- Participare controlată la discuție
- Indicare cu degetul
- Gesticulare
- Înțelegere verbală
- Înțelegere situațională
- Numire prin folosirea unui singur cuvânt
- Conversații simple
- Înțelegerea și utilizarea expresiilor și propozițiilor.
Dobândirea limbajului se construiește în jurul acestor blocuri, nu neapărat într-o anumită ordine. Copiii ar trebui să treacă lent prin fiecare etapă, în ritmul lor, pentru a avea o dezvoltare completă și sănătoasă.
4. Încurajează procesele de gândire
Scopul acestui pas este de a înțelege modul în care creierul copiilor procesează tot ceea ce se întâmplă în jurul lor pentru de descifra lumea.
O modalitate distractivă de a provoca copiii în acest stadiu este să te folosești de materialitatea, textura, forma sau culoarea obiectelor.
Dă copiilor un număr suficient de mare din același tip de obiecte și lasă-i să le aranjeze după formă, culoare, tip sau întrebuințare (dacă știu asta). Lasă-i să construiască, să deconstruiască și să reconstruiască, dacă se poate. În propriile exerciții, Sharp folosește colecții de zeci sau sute de linguri, pietricele, bile și altele asemenea.
Pamela Mundy, consultant în domeniul educației timpurii, observa într-o altă prelegere în cadrul aceluiași eveniment că deși încurajăm copiii să construiască lucruri (esențial pentru dezvoltarea gândirii strategice), rareori le permitem să dezasambleze. Îi obligăm, în schimb, să mențină o ordine strictă, care unora nu le stimulează imaginația. De ce dezasamblarea lucrurilor nu ar trebui, de asemenea, considerată suficient de stimulantă pentru a forma competențe?
5. Dezvoltă creativitatea
Toți părinții visează să aibă copii creativi și inventivi care știu să navigheze prin diferite situații. Și asta înseamnă să fii capabil să te adaptezi, să abordezi fiecare situație în mod creativ.
Pentru a dezvolta creativitatea în mod corect, spune Alice Sharp, trebuie să ne gândim la ce expunem copiii. Dacă nu îi expunem la experiențe de bogate învățare și nu le creăm ocazii pentru a rosti niște cuvinte, a le învăța și a le folosi, ei n-au cum să învețe.
Adulții își amintesc aproximativ 10% din informațiile la care sunt expuși zilnic. La fel și copiii. Deci, dacă experiența lor nu este bogată, ei nu învață sau învățarea lor este limitată.
Ca atare, cu cât jocul este mai interactiv și mai participativ, cu atât mai multe cuvinte legate de obiecte pot copiii să învețe (verbe, substantive, adjective și sinonimele acestora).
6. Ocupă-te de starea lor de bine
Bunăstarea emoțională și fizică a copiilor e, probabil, cea mai importantă regulă de aur, spune Sharp. Se referă la modul în care copiii devin parte activă, cu toate simțurile, din activități, sunt prezenți, socializează și au abilități de colaborare sănătoase.
Sau, după cum a subliniat Olimpia Meșa într-unul dintre interviurile Kinderpedia, educatorii de astăzi nu mai pot doar să predea niște noțiuni teoretice, ci să aibă grijă la modul în care o fac. Ei devin facilitatori, ghidându-i pe cei mici mulțimea de informații, stabilindu-le rutine sănătoase care le asigură bunăstarea generală.
După ce parcurgem aceste șase reguli de aur, observăm că acestea urmăresc, de fapt, dezvoltarea competențelor de lingvistice și socio-emoționale. Secretul eficienței lor constă în metodologie, în modul în care sunt transpuse în jocuri interactive pentru a facilita învățarea.
Scopul final este de a forma competențe relevante pentru adulții de mâine. Adevărul este, însă, că nu știm de ce competențe vor avea nevoie. Dar, cu siguranță, locurile de muncă ale viitorului, oricât de extravagante le-ar fi denumirile, vor cere abilități de bază precum cele de comunicare sau de relaționare.
Așadar, educatorii de astăzi trebuie să predea noțiuni de limbaj și comunicare ușor adaptabile. Un aspect de care să ții cont în procesul de predare e că un copil absoarbe foarte ușor orice informație servită. De aici și importanța expunerii lor la medii senzoriale, bogate în vocabular și în povești.
Ajunsă la ediția a noua, Conferința de Educație Timpurie de anul acesta s-a concentrat în jurul temei “Comunicare, limbaj și scriere”. Prezentările au abordat însușirea competențelor de limbaj și comunicare la copiii de până la 5 ani prin metode adaptate vârstei, adică printr-o mulțime de jocuri participative și metode interactive menite să stârnească curiozitatea și interesul copiilor.
Kinderpedia, platforma completă de management școlar și grădinițe, a susținut și în acest an Conferința de Educație Timpurie. Misiunea Kinderpedia este să ofere copiilor acces la o experiență de învățare inovativă, adaptată vremurilor pe care le trăim. De aceea, venim în sprijinul educatorilor cu o platformă modernă, cu funcționalități intuitive, menite să le simplifice activitatea și să-i sprijine în sincronizarea cu nevoile de conectare și de comunicare esențiale în dezvoltarea copiilor, precum și în menținerea unei relații apropiate cu părinții acestora.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?
Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
