Skip to main content
omul din spatele unui profesor

Omul din spatele unui profesor. Armonia pofesor-profesor



„Omul din spatele unui profesor" - O conferință cu și despre profesori.

Vremurile pe care le trăim sunt dificile, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice. Să fii profesor în România acestei perioade înseamnă, practic, să adaptezi tot ceea ce ai învățat la mediul virtual, să găsești instrumente și tehnici noi de lucru și relaționare cu elevii, să te reinventezi în fiecare zi.

În acest context, Playouth a dorit să vină în întâmpinarea profesorilor și a organizat conferința online „Omul din spatele unui profesor“, aflată la a șasea ediție

În cadrul evenimentului, cinci cadre didactice au prezentat metode ingenioase descoperite și adaptate pentru mediul online, au vorbit despre trăirile din această perioadă și despre gestionarea lor, despre cum au reușit să fie atât om, cât și profesor.

Ema Patrichi, profesor învățământ primar la Școala Gimnazială Dacia din Târgul Mureș și autorul blogului Ema la Școală, a vorbit despre  cancelaria virtuală și cum se pot păstra relațiile profesor-profesor în această perioadă

Omul nu se schimbă. Profesorul este același, fie că este în clasă, fie că este în online. Este important să poți ieși din zona de sfială – poate nu ne place să ne vedem, să ne auzim vocea, să privim poze cu noi, dar în vremurile pe care le trăim avem nevoie mai mult ca oricând de socializare, fie ea și virtuală.

Oamenii sunt diferiți, așa cum copiii sunt diferiți. Copiii au niște nevoi și niște dorințe neîmplinite, de aceea nu își deschid camerele sau chiulesc de la orele online. La fel se întâmplă și cu profesorii. Unii doresc să fie alături de alți profesori, să fie ascultați, să se asculte, dar poate nu vor mereu să iasă în față, să fie văzuți.

Și profesorii au nevoia de a fi unii cu alții și încearcă să suplinească această lipsă în mediul online. Oameni care nu se cunosc, se ajută între ei, fac schimb de experiență, comunică prin intermediul rețelelor de socalizare, care au creat cancelarii virtuale, în care profesorii se pot întâlni și pot face schimb de opinie.

Sunt profesori care fac lucruri extraordinare, dar pe care nu le știe și nu le vede nimeni. Pandemia l-a forțat pe fiecare profesor să iasă din cutie și să devină vizibil. Este o nevoie profundă pentru breasla profesorilor de a fi cunoscută și valorizată. Începe să se facă o diferență, dar este nevoie de un efort de cel puțin 5 ani pentru a schimba percepția generală asupra profesorilor.

Este necesară cancelaria virtuală, fără ea un profesor nu poate răzbi singur

Se cere un efort comun, pentru ca profesorii să se poate conecta între ei, să facă schimb de experiență, să vadă că nu sunt singurii care trec prin greutăți și momente dificile. Nu trebuie să fii extraordinar ca să ieși din cutie, ca să te valorizezi și să te conectezi cu ceilalți. Există o normalitate în toate lucrurile, în toate nevoile, normalitate pe care trebuie să o acceptăm și să o cultivăm.

Este important pentru profesor să se aprecieze și să le insufle și copiilor această auto-apreciere, să dea fiecărui efort și fiecărui rezultat admirația și aprecierea pe care o merită.  

Nick Munteanu, profesor de limba engleză la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Buhuși, jud Bacău și co-lider Alumni Aspire Teachers a vorbit despre cum se poate menține relația de cooperare dintre profesori și cum se poate crea o comunitate

În primul rând, este nevoie de o armonie, un echilibru între lucrurile pe care le făceai până acum și ceea ce faci în prezent. Aspire Teachers este o comunitate care adună peste 200 de profesori, care se întâlnesc în activități de schimb de experiență și bune practici. La astfel de evenimente și conferințe vin omeni care vor să se schimbe și care nu mai vor să se ghideze după principiul „merge și așa”.

Lumea este dornică să știe că are pe cineva alături, oamenii au nevoie să se încurajeze, în special în această perioadă. Este greu, dar nu imposibil.  

Bogdan Rațiu, profesor de limba română la Liceul Bolyai Farkas, Târgu Mureș și profesor MERITO 2019 a abordat subiectul relațiilor tensionate între profesori și cum se poate obține armonia

Armonia între profesori ar trebui să se bazeze pe luciditate. Este nevoie de etică, adevăr, armonie, dar nu prost înțeleasă și lipsită de autenticitate. Avem nevoie de reconsiderarea valorilor și de auto-reglare permanentă a relațiilor profesor-profesor. 

Oamenii care rămân în învățământ o fac pentru elevi. Când încerci să schimbi ceva, armonia devine o iluzie, până în punctul în care apare negocierea unei comunicări autentice.

Armonia de conjunctură

Se întâmplă atunci când cineva caută să dea impesia că există armonie, când de fapt nu este așa, iar comunicarea nu este autentică. Există și armonie de interes, pentru beneficiul celuilalt. Echilibrul se realizează atunci când conștientizezi că ai fost generos și ai încercat să ai alături un om diferit de tine. Ți-ai asumat această diferență, pentru a obține plus valoare.

Competiția și comparația distrug armonia din cancelarie

Există și armonia constructivă profesor-profesor, atunci când îți dorești să construiești. Negocierea și dialogul nu sunt recunoscute în conștiința noastră populară, dar niciodată nu este târziu să le învățăm. 

La clasă, un profesor autentic va fi cel care va reuși să transmită cel mai mult copiilor

Lipsa de luciditate și armonie critică din învățământ ne vor costa pe viitor. Totuși, în ultimii trei-patru ani, orizontul profesorilor s-a schimbat și există perspectiva schimbării și la nivel global. 

Conexiunea interumană, armonia profesor-profesor trebuie să fie una de supra-viețuire, adică să înțelegem că dincolo de un bună ziua sau un cu drag există ceva pozitiv, ceva de lucrat, un interes care poate deveni comun. Este important să construim comunități care aduc plus valoare, să nu uităm că am rămas oameni și umanitatea poate fi cultivată. 

Cosmin Chiriță, Manager Proiectul MERITO, designer de experințe de învățare și trainer profesionist, a vorbit din poziția de facilitator al experienței de învățare pentru profesori

În crearea relațiilor dintre noi, pentru a realiza armonie, ar trebui să urmăm exemple luate din natură, din tot ceea ce ne înconjoară. Amonia profesor-profesor se bazează pe empatie și înțelegere, dar și pe studiu individual și lucru la propria persoană, atât în plan profesional cât și personal. Este nevoie de comunicare și respect reciproc pentru omul și munca extraordinară din spatele unui profesor.

Armonia este un construct, un parcurs, nu o destinație în sine

În general, profesorii percep colaborarea cu colegii prin discuții despre progres sau schimb de materiale. Cele mai puțin folosite metode colaborative sunt cele care necesită un grad aprofundat de coordonare între profesori, cum ar fi predarea în echipe, asistența la ore sau discuții de feedback. Pe măsură ce profesorii dintr-o școală ajung să creadă că au o colaborare bună între ei, actul de predare va deveni mai calitativ. 

În România, profesorii funcționează ca un micro-univers, care gravitează momentan în jurul sistemului și a propriei percepții. În timp ce părinții consideră profesorii la fel de importanți precum medicii, profesorii se auto-poziționează pe ultimele locuri la aprecierea percepută, ei considerând că se află în aprecierea părinților alături de bibliotecari.

Este nevoie de crearea unui spațiu sigur și de încredere pentru profesori

În cadrul acestui spațiu, colaborarea este reală, bazată pe acțiuni co-create, rezultatele se ating împreună și fiecare își asumă responsabilitatea pentru faptele sale. Are loc celebrarea rezultatelor și se menține o dinamică echilibrată. Toate acestea duc către armonie între profesori. 

Dana Papadimaprofesor și director educațional Avenor College, a împărtășit la finalul conferinței câteva exemple de bune practici privind comunicarea dintre profesori

Școlile sunt suma relațiilor dintre profesori. Cei trei piloni - profesor, părinte, elev sunt extrem de importanți, pentru că duc mai departe comunitatea. 

Să fii profesor este ceea ce ești, nu ceea ce faci

Mesajele profesorilor către elevi trebuie să fie armonioase, nu disonante. Profesorii trebuie să împace colaborarea cu competiția. Câteva din întrebările pe care conducerea unei școli ar trebui să și le pună, sunt: Cum reușim să integrăm noii veniți în școală, cum reușim să asigurăm un mentorat de calitate, cum reușim să transmitem încredere colegilor mai tineri? Astfel, se pot pune bazele unor relații armonioase profesor-profesor, care se vor răsfrânge în efecte pozitive asupra elevilor. Dacă ești interesat de subiectul școlii online, citește și articolele Cum dezvoltăm atenția copiilor în sistemul de învățare hibrid? și Tehnologia fără pedagogie este doar un echipament.

Kinderpedia sprijină leadershipul în educație, oferind directorilor de școli instrumentele și perspectivele de care au nevoie pentru a lua decizii informate și pentru a-și gestiona în mod eficient instituțiile. Unele dintre modalitățile prin care Kinderpedia sprijină conducerea școlii includ economisirea de timp, vizibilitatea, transparența și luarea deciziilor simplificată. Kinderpedia promovează o mai bună comunicare și colaborare între liderii școlii, profesorii și părinții, asigurându-se că toată lumea lucrează împreună pentru obiective comune. 

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK