Skip to main content
lider in educatia timpurie

Cum să fii un lider bun în educația timpurie. Diferența dintre lider și manager


Perioada cu care s-a confruntat educația în ultimul an a generat nevoia de a seta noi standarde, noi tehnici de abordare în educație și modalități îmbunătățite de predare și conectare cu elevii și părinții. De asemenea, a apărut necesitatea aproape stringentă de a crea modele reale, lideri care să ofere exemple de bune practici și care să conducă schimbarea, prin metode inovatoare, în acord cu noile cerințe. Plecând de la aceste premise, Centrul de training pentru părinți și educatori FIRST7, împreună cu Helen O’Donoghue, trainer pentru educație timpurie, director Sunridge Associates, a gândit un program de leadership dedicat coordonatorilor de echipe educaționale și celor care conduc creșe și grădinițe în România. În prima ediție a webinarului Cum să fii un lider bun în educația timpurie, realizat cu sprijinul Kinderpedia, Helen O’Donoghue a discutat despre ce însemnă un lider bun în educația timpurie și care este diferența dintre manager și lider.  

Pentru început, un lider bun în educația timpurie trebuie să își formeze o identitate proprie

Acele lucruri care îl fac cunoscut, unic și care îi determină pe ceilalți să îl urmeze. Educatorul are un impact direct asupra dezvoltării copiilor, iar în momentul în care devine lider, el face un pas înainte și obține o viziune mai largă asupra lucrurilor, iar responsabilitățile sale depășesc granițele sălii de clasă. Din profilul unui lider bun în educația timpurie fac parte și motivațiile care îl determină să facă ceea ce face, dincolo de beneficiile materiale. Aceste motivații sunt ghidate, de cele mai multe ori, de mediul în care a crescut, relația pe care a avut-o cu familia și școala, dar și stilul de viață pe care îl duce, unde își găsește relaxarea și bucuriile. Fiecare dascăl care dorește să devină un lider trebuie să facă o radiografie extrem de exactă a tuturor acestor lucruri, pentru a avea o imagine cât se poate de clară a cine este. Să își cunoști povestea este cel mai important pentru un lider bun în educația timpurie.

Diferența dintre lider și manager

Manager lider

Marii manageri sunt adesea mari lideri și invers, dar nu sunt întotdeauna unul și același.


Cercetările recente demonstrează faptul că leadershipul a fost recontextualizat drept o parte complementară.  Împreună, cei doi termeni („leadership„ și „management”) formează cadrul pentru competențele și abilitățile necesare unei persoane pentru a conduce o echipă spre succes. 

Ei îi activează pe cei din jur să facă parte din ceva mai presus, mai mare, mai cu impact. Ei știu că echipele care funcționează bine pot realiza mult mai multe lucrând împreună decât indivizii care lucrează pe cont propriu. Managerii se concentrează pe stabilirea, măsurarea și atingerea obiectivelor. Aceștia controlează situațiile pentru a atinge sau depăși obiectivele. Reconstrucția leadershipului educațional ca fenomen distinct de managementul educațional se confruntă cu două provocări.

Prima provocare este de a stabili, în termeni conceptuali, care sunt diferențele dintre leadership și management. Cea de-a doua este de a localiza discursul și practica leadershipului și managementului educațional din punct de vedere istoric.  Termenul de leadership a fost capturat de necesitățile teoriei moderne a managementului și că orice discuție despre leadership pare să se dizolve într-o discuție despre tehnici de management eficiente.

Un lider bun în educația timpurie este cineva care formează la rândul său lideri. 
Primul pas în construirea unui lider bun în educația timpurie este identificarea culturii organizației, care este diferită de mediul fizic în care se desfășoară educația. Cultura organizației este unică și se referă la un întreg, de la regulile de desfășurare a activității, normele care stabilesc relațiile între dascăli și metodologia prin care se desfășoară actul de predare-învățare. Este de preferat ca acestea să fie setate chiar de la înființare și revizuite la începutul fiecărui an școlar. Pentru construirea de lideri buni, este important ca fiecare să își asume responsabilitatea pentru construirea și menținerea acestei culturi.

Liderii știu că, dacă nu învață ceva nou în fiecare zi, nu stau pe loc, ci rămân în urmă. Ei rămân curioși și caută să rămână relevanți într-o lume a muncii în continuă schimbare. Ei caută oameni și informații care să le extindă gândirea. Managerii deseori dublează ceea ce i-a făcut să aibă succes, perfecționând abilitățile existente și adoptând comportamente dovedite."


whitepaper ro mockup


Leadership pentru educație servește drept introducere spre o serie de strategii-cheie de leadership educațional.

Este dedicat profesorilor, educatorilor și conducătorilor de instituții de învățământ care consideră că au nevoie de un set de instrumente pentru a crea o viziune și pentru a construi o echipă de încredere.

Descarcă whitepaperul


Helen O’Donoghue sublinia importanța a trei reguli ale unei culturi organizaționale:

- punctualitatea – începi la timp, termini la timp, provocările;
- intenția și voința fiecăruia de a se lăsa provocat;
- angajamentul luat la nivel individual, pentru binele grupului.

Cel mai important este să plecăm de la premisa intențiilor pozitive. Acest lucru ne permite să fim mai îngăduitori cu ceilalți și să înțelegem că fiecare face ceea ce poate, cu resursele pe care le are la dispoziție.

Leadershipul și managementul școlar în secolul al XXI-lea și în special în timpul pandemiei seamănă foarte mult cu lucratul într-o cameră a motoarelor, plină de zgomot, presiune și energie apăsătoare. Această situație a adus mai multă autonomie, dar și mai multă responsabilitate școlilor și grădinițelor. A fost și este nevoie de mult curaj și reziliență pentru a face față tuturor provocărilor pe care le aduce orice situație nouă. Un lider bun în educația timpurie știe cum să gestioneze astfel de provocări într-o manieră eficientă. Pandemia de COVID-19  a adus oportunitatea și în același timp provocarea de a muta focusul de pe curriculă, pedagogie, învățare și evaluare pe sănătate, siguranță, comunitate și sentimentul de apartenență. Mai mult ca niciodată, perfecțiunea este un inamic al progresului.

Un lider bun în educație va acționa rapid și decisiv, chiar și când este dificil, pentru că cei care acționează primii vor fi în avantaj. Studiile arată că organizațiile care acționează îndrăzneț în timpul unei crize au șanse mai mari de a o depăși. Dincolo de capacitate rapidă de acțiune, un lider bun va fi, în primul rând, un lider uman. Deși trebuie să își păstreze calmul, cei din jur este bine să vadă că și liderul este om și că îi este greu. A fi stăpân pe situație nu înseamnă neapărat să fii calculat și rece, ci să arăți și vulnerabilitate. Arătând cum sentimentele intense de frică se pot transforma în acțiune, un lider bun îi va ajuta și pe ceilalți să își gestioneze emoțiile, fără ca acestea să îi paralizeze acțiunile. Într-un moment de criză se creează conexiuni, nu este vorba de eu, ci de noi.

Principalele calități de care are nevoie un lider bun în educația timpurie

Pentru a identifica dacă ești sau poți fi un lider bun în educația timpurie, este nevoie să îți iei un moment, tu cu tine, și să răspunzi la câteva întrebări de orientare:
- Care este motivația din spatele abordării tale?
- Cine ești tu ca lider?
-Cum faci față situațiilor dificile?
-Ce contribuție ai tu în organizația ta?

Nu există răspunsuri corecte și nici unice, totul depinde de organizație, de oameni și de context. Ca lideri, facem alegeri și este important să știm cum să ne gestionăm timpul, energia și resursele pentru a fi mai eficienți și eficace. Ce trebuie să avem în permanență în vedere este impactul pe care ne dorim să îl avem, iar un lider bun în educația timpurie va avea un impact pozitiv asupra întregii organizații, atât la nivel de echipă, cât și la nivel de elevi. Impactul este cheia, dar trebuie să avem mereu în vedere scopul final.  Leadership-ul școlar are un impact direct asupr învățării, iar efectele directe și indirecte ale leadership-ului măsoară un sfert din întregul efect al învățării asupra copiilor. 

Un lider bun în educația timpurie trebuie să fie inteligent, onest, creativ, încrezător, motivat și curajos. Un manager devine lider în funcție de contextul în care își desfășoară activitatea și cum reușește să facă față provocărilor.
Fiecare dintre noi trebuie să se întrebe dacă își asumă rolul de lider, de manager sau de coordonator. Coordonatorul face lucruri, managerul face lucruri bune, în timp ce liderul face lucrurile bine, acele lucruri de care este nevoie și care trebuie făcute. Coordonatorul curăță cărarea, managerul merge pe cărare, iar liderul creează cărarea. Munca coordonatorul este să aducă consistență, a managerului să aducă claritate, iar a liderului este să gestioneze complexitatea. Coordonatorul se bazează pe reactivitate, managerul pe acțiune, iar liderul pe proactivitate. Coordonatorul lucrează cu procese, managerul se ocupă de operațiuni, în timp ce liderul creează strategii. Coordonatorul asigură faptul că se realizează o activitate, managerul se asigură că aceasta se realizează eficient, iar liderul este responsabil de eficacitatea activităților. Pentru a ajunge lider, o persoană trebuie să fie întâi coordonator și apoi manager. Un leadership bun ajută un grup de oameni să facă un pas către viitor, nu să repete acțiunile din trecut. Leadership-ul și management-ul sunt două sisteme de acțiune complementare și distincte, cu funcții și caracteristici diferite, dar necesare în egală măsură pentru succes.

Managementul face o școală să funcționeze, în timp ce leadershipul face o școală să funcționeze într-o anumită direcție

Pentru ca acest lucru să fie posibil, este necesar să reținem că principalul lucru pe care trebuie să îl avem în vedere este impactul pe care școala îl are asupra învățării. Desigur, este vorba despre cunoștințe și abilități, dar ne trebuie o definiție despre eficiența și eficacitate învățării. Copiii nu învață lucruri pe care le știu deja, au nevoie de exercițiu și metodă, dar scopul suprem este să asigurăm impactul final al învățării. Provocarea liderilor este să urmărească această eficiență. Timpul lung de lucru nu asigură eficiența sau un impact de succes, așadar un lider trebuie să măsoare foarte bine acțiunile, pentru ca ele să aibă un sens și o finalitate. Un lider bun în educație timpurie știe să își gestioneze foarte bine timpul și acțiunile, urmărind scopul final. După cum spune Steven Covey: „ne atingem mai ușor obiectivele atunci când ne începem acțiunile pornind de la scopul final al acestora”. Cele șapte obiceiuri ale lui Covey sunt compuse din principiile primare de caracter pe care se bazează fericirea și succesul. Lucrarea „Cele 7 deprinderi ale oamenilor eficace” propune o abordare centrată pe principii, atât în ceea ce privește eficiența personală, cât și cea interpersonală.

Astfel, un lider bun va ști întotdeauna dacă ceea ce face este cu adevărat important și are impactul dorit.


Leadership mituri

Diferența între lideri și manageri este dată de contextul în care lucrează. Baza este aceeași, dar acțiunile lor se diferențiază în funcție de provocările pe care le întâmpină. Contextul este cheia. Leadershipul și managementul sunt două sisteme de acțiune complementare, cu funcții și caracteristici diferite, dar la fel de necesare pentru succes. Liderii de școli și grădinițe sunt des confruntați cu provocări complexe în organizațiile lor.  Multe dintre acestea vin din zona digitală și implică o transformare profundă a modului cum lucrează și cum comunică, cum urmăresc progresul elevilor, cum comunică cu familia și nu numai.

Află de ce au ales Kinderpedia unele dintre cele mai prestigioase școli și grădinițe și descoperă chiar tu beneficiile platformei de comunicare și management pentru educație.



Descoperă Kinderpedia

 
Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK