Cum își construiește un lider bun o echipă eficientă?

Ce face o echipă să fie eficientă și eficace?

Succesul unei echipe eficiente în domeniul educațional este determinat de impactul pozitiv pe care îl are asupra copiilor și celorlalți actori educaționali. Pentru a ști încotro să se îndrepte, o echipă are nevoie de o viziune și un scop comun, pe care liderul le modelează. Fără un scop, oamenii pot fi derutați sau lipsiți de motivație. Membrii unei echipe trebuie să se simtă în siguranță, să știe că pot fi vulnerabili, că pot face greșeli și astfel să își poată desfășura activitatea cu încredere. Încrederea face ca lucrurile să funcționeze într-o echipă. Într-o echipă eficientă, toată lumea participă activ în vederea derulării sarcinilor și proiectelor.

Obiectivele echipei sunt corect înțelese de toți membrii acesteia, iar fiecare membru caută soluții la probleme și acționează individual. Fiecare membru al echipei trebuie să fie ascultat, să primească feedback și să aibă încredere în acțiunile și opiniile colegilor săi. O echipă eficientă este dispusă să își asume riscuri, să sprijine obiectivul comun și să comunice în permanență, mai ales dacă apar dificultăți. Deciziile echipei sunt luate în mod organizat, cu informare prealabilă și cu acordul tuturor celor implicați.

Opiniile divergente sunt luate în considerare și discutate în așa fel încât să nu afecteze buna desfășurare a lucrurilor sau proiectelor viitoare. Liderul creează viziunea, obiectivele comune și stabilește încrederea în rândul echipei. Într-o echipă eficientă, toată lumea participă activ în activități și proiecte. Obiectivele echipei sunt înțelese corect de către toți membri echipei, iar fiecare dintre ei caută soluții la problemele apărute și ia acțiune în mod individual. Fiecare membru al echipei are nevoie să fie ascultat și să primească feedback și are încredere în acțiunile și părerile colegilor săi.  O echipă eficientă este dispusă să își asume riscuri, să sprijine scopul comun și să comunice permanent, în special dacă apar dificultăți. Deciziile în echipă se iau în mod organizat și cu informarea prealabilă și acceptul tuturor celor implicați. Opiniile divergente sunt luate în calcul și discutate , în așa fel încât să nu afecteze bunul mers al lucrurilor sau proiectele viitoare.

În cadrul unui articol intitulat „Iată ce ne poate învăța Socrate despre auto-reflecție și munca în echipă”, postat de către World Economic Forum, autoarea Gabriela Riccardi, punctează cât de importante sunt conversațiile pe care le avem în cadrul echipei și cum acestea influențează puterea lui împreună. În timp ce Socrate se apleca spre oameni și îi întreba: „Care este părerea ta despre adevăr, iubire și înțelepciune?”, el nu doar că intra în contact cu perspective diverse, ci, totodată, își aranja propriile gânduri și filtra informațiile primite de la cei din jur, în raport cu propriile convingeri.  În cadrul echipelor, este aproape utopic să credem că procesele de creștere nu vor fi însoțite și de neînțelegeri sau argumente, prin urmare, este foarte valoros ca liderii să cunoască cum să folosească aceste situații în mod sănătos, pentru a crește echipele lor. 

Ce pot câștiga echipele de pe urma dezbaterilor?

Un studiu derulat în anul 2004, Rolul eliberator al conflictului în creativitatea grupului: Un studiu în două țări, în cadrul căruia participanții, împărțiți în echipe, au avut sarcina de a găsi soluții pentru o anumită problemă, a avut drept concluzie faptul că echipele care și-au dezbătut ideile au produs, în medie, cu 25% mai multe soluții decât celelalte echipe implicate. Cercetările demonstrează faptul că disensiunile, dezbaterile și opiniile concurente au o valoare pozitivă, stimulând gândirea divergentă și creativă. Poate și mai important,permisiunea de a critica și de a dezbate poate încuraja o atmosferă favorabilă generării de noi idei.

„Dezbaterile sănătoase sunt acelea care au focus pe argumentare și generare de posibile variante, nu focus pe ceartă. Atunci când ne forțăm chiar pe noi înșine să găsim argumentele potrivite, ne antrenăm gândirea critică și creativitatea. Acest proces are un dublu sens în cadrul dezbaterilor sănătoase, fiind nevoiți să analizăm critic și ideile celorlalți” scrie Andrew Gurevich în Critical Thinking. 

Dacă dorim să articulăm un anumit gând și să îl întărim prin argumente, trebuie să îl prezentăm în fața celorlalți. 

Un alt element care poate conduce la conturarea unei echipe eficiente este legat de abilitățile fiecărui membru de a își cunoaște propriile superputeri, dar și propriile limite, de a se vedea pe sine în mod onest, de a-și însuși potențialul și de a-și aborda minusurile. În cadrul echipei, liderul își poate asuma rolul de scanare a situației. Această idee de observare, scanare a fost propusă de către autorii Erica H. James și Lynn Perry Wooten în cartea lor „The Prepared Leader”.

Pentru ca echipa să se afle într-un proces continuu de creștere, liderul trebuie să observe, o dată la ceva timp, care este progresul, care au fost piedicile, ceea ce s-a întâmplat și a ceea ce ar putea urma. De asemenea, tot liderul este cel care pregătește o strategie pentru viitor, crează o structură în jurul discuțiilor, previziunilor și planificării modului în care echipa va face față unor scenarii specifice viitoare.

„Capacitatea de a scana eficient mediul pentru a detecta amenințările este o componentă cheie care îi ajută pe lideri să anticipeze și, în unele cazuri, să prevină o criză”, spun James și Wooten. De asemenea, acest instrument este util și pentru noi toți: să devenim mai conștienți în propria activitate, să ne pregătim pentru schimbare și să fim pregătiți să facem față la ceea ce urmează.

Cum se construiește o echipă eficientă?

Prima etapă este formarea. În această etapă, oamenii se cunosc, relațiile sunt bune, dar pot fi superficiale și se caută cele mai bune modalități de relaționare și comunicare.

A doua etapă este cea de adaptare, când fiecare își dezvăluie opiniile personale, când pot apărea neînțelegeri sau lacune în comunicare. Această etapă este destul de dificilă pentru lider și necesită atenție
în ceea ce privește gestionarea acesteia.

Urmează etapa de consolidare a încrederii, în care membrii echipei devin mai încrezători în a-și expune preocupările, temerile, vulnerabilitățile și slăbiciunile. În această etapă este foarte important ca membrii să fie sinceri și să se simtă înțeleși, apreciați, valorizați și susținuți de către colegii lor.

În etapa de dezbatere, membrii echipei au suficientă încredere unii în ceilalți pentru a-și exprima opiniile, chiar dacă nu sunt de acord unul cu celălalt, și pentru a discuta. În această etapă, toți cei implicați înțeleg că nu este important cine are dreptate, ci ca lucrurile să fie făcute bine. În etapa de consolidare a echipei există un puternic sentiment de responsabilitate colectivă. Acum sunt luate deciziile-cheie, astfel încât să se poată trece la etapa de performanță, în care echipa acționează ca un întreg și atinge rezultatele orite. Performanța este strâns legată de viziune, iar fiecare etapă trebuie să fie adaptată și reajustată în conformitate cu această viziune.

Leadership pentru educație servește drept introducere spre o serie de strategii-cheie de leadership educațional.

Este dedicat profesorilor, educatorilor și conducătorilor de instituții de învățământ care consideră că au nevoie de un set de instrumente pentru a crea o viziune și pentru a construi o echipă de încredere.

Principalul element care leagă o echipă eficientă este încrederea

Încrederea este ingredientul principal într-o comunicare eficientă și este fundația care creează toate relațiile. Conform lui Stephen Covey, elementele încrederii care țin de caracter sunt: intenția, integritatea, onestitatea, grija, transparența, corectitudinea, deschiderea și autenticitatea. Elementele încrederii care țin de competență sunt capabilitatea, rezultatele, deprinderile, reputația, cunoștințele, credibilitatea, experiența și performanțele.

Încrederea este liantul vieții. Este cel mai esențial ingredient pentru o comunicare eficientă. Este principiul de bază care susține toate celelalte relații". - Steve Covey 

În procesul de clădire a încrederii, liderul trebuie să se gândească la propriul caracter și la motivul pentru care cineva ar trebui să creadă în el/ea, ca persoană. Acest lucru ar putea include natura lui/ei onestă, grijulie, corectitudinea și autenticitatea. La acestea se adaugă competența liderului (de ce ar trebui ca alții să creadă în această persoană aleasă drept conducător și să o urmeze), iar acest lucru se învârte în jurul reputației, abilităților, cunoștințelor, credibilității.

Încrederea în cadrul echipei se construiește prin discuții directe, respect arătat în mod constant, transparență, acceptarea greșelilor, confruntarea realității, lămurirea așteptărilor, ascultare activă, păstrarea promisiunilor și extinderea încrederii către toți membrii echipei. În diferite culturi, toate aceste elemente pot însemna altceva și este nevoie de adaptare din partea liderului, dar și a oamenilor săi. Încrederea se dezvoltă pe parcurs, pe măsură ce membrii echipei ajung să se cunoască, se simt confortabili să își împărtășească temerile, fricile, vulnerabilitățile și slăbiciunile, sunt onești, deschiși și se simt valorizați și ascultați. Un lider are responsabilitatea de a crea mediul propice de a crea încrederea în cadrul echipei. Un lider are responsabilitatea de a crea mediul potrivit pentru a construi încrederea în cadrul echipei. În prima interacțiune lider-echipă, impresia pe care liderul o lasă în urma sa, este foarte importantă: aspectul fizic și vestimentația, modul în care se comportă și îi tratează pe ceilalți etc. fiind primele elemente vizate.

Organizațiile și instituțiile care funcționează raportate la un set de valori, generează schimbările dorite; ele sunt mai orientate către scop și mai productive și au niveluri mai ridicate de implicare a angajaților.

Care sunt elementele care influențează încredere între lider și membrii echipei sale? 

Încrederea influențează întotdeauna viteza și costurile pentru atingerea obiectivelor.
Atunci când încrederea crește, oamenii sunt mai motivați și mai implicați.
Este despre cum câștigăm încrederea oamenilor, cum o păstrăm și ce facem cu ea.

Următoarele lucruri care atrag atenția sunt limbajul corpului, modul în care comunică, urmat de respectul pe care persoana îl manifestă față de cei din jur. Este important ca relația de colegialitate să se bazeze pe onestitate și compasiune, acestea fiind elementele cheie care stau la baza clădirii încrederii. Setarea unui obiectiv comun și stabilirea unei strategii pentru atingerea acestui scop, se transformă într-o responsabilitate colectivă respectată de către toți membrii echipei. Un bun lider este preocupat de dezvoltarea pe termen lung a membrilor echipei, îi ajută să își identifice punctele forte și punctele slabe, îi încurajează să își creeze obiective pe termen lung și le oferă feedback și sfaturi permanente. Indiferent de metoda sau tactica adoptată, un bun lider în domeniul educației trebuie să aibă mereu în minte scopul final, care este legat de impactul pe care acțiunile sale și ale echipei îl au asupra copiilor și a învățării. 

Atunci când reușim să formăm echipe eficiente și echilibrate, munca împreună devine mai ușoară și, de multe ori, mai rapidă. Oamenii cu aceeași viuziune și același scop, se completează și se sprijină în proces pentru a asigura succesul întregului. În domeniul educației, avem nevoie de colaborare și cooperare pentru a construi procese calitative și potrivite pentru contextele actuale.