Skip to main content
rutina zilLeadership pentru edcucație

Leadership pentru educație: cum fac școlile tranziția de la un stil de leadership directiv la unul democratic


În cadrul Conferinței „Leadership pentru educație", Kinderpedia a lansat un document de tip whitepaper cu focus pe tematica leadershipului în context educațional, alături de experți din acest domeniu.


„Succesul unei echipe educaționale eficiente este determinat de impactul pe care liderul îl are asupra actorilor educaționali.”  afirmă Helen O'Donoghue, specialist educație, leadership coach, în cadrul conferinței „Leadership pentru educație” organizat de către Kinderpedia. Evenimentul și-a propus să aducă în centrul atenției cercetări și tendințe noi din domeniul leadershipului, discuții cu sens între specialiști și lideri reputați din România și din UK. 

În cadrul evenimentului, Kinderpedia a lansat un document de tip whitepaper cu focus pe tematica leadershipului în educație. Documentul îmbină elemente teoretice cu perspective ale specialiștilor asupra leadershipului, modele de aplicare eficientă a acestuia în organizații, strategii de identificare a calităților de lider, elementele practice cu care platforma Kinderpedia poate sprijini managementul în școli. 

Facem asta pentru că am înțeles cât de important este să îi împuternicim pe profesori, să le facem munca vizibilă, să îi ajutăm să-și transmită viziunea către toată comunitatea școlii.  -  afirmă Evelina Necula, co-fondatoare Kinderpedia

 

Etapele pentru a pune bazele unui leadership democratic în educație 

În cadrul evenimentului, Helen O'Donoghue a vorbit despre importanța construirii unei viziuni comune într-o școală, viziune comună între echipa managerială, cadrele didactice și ceilalți membrii ai comunității, în vederea atingerii obiectivelor propuse. 

helen odonghue leadership educatie

Helen O'Donoghue este un consultat internațional în domeniul educației, oferind cursuri de  formare și consultanță personalizate pentru peste 300 de directori de școli din 30 de țări din întreaga lume. Discursul conturat a pus în lumină importanța actului educativ, al învățării și cum putem face o lume mai bună cu ajutorul educației. Toate aceste lucruri, pornind de la fundamentul teoretic al lui Simon Sinek, anume The Golden Circle care stă la baza unui leadership de calitate, prin întrebări precum:



  • De ce faci ceea ce faci? 
  • Cum faci ceea ce faci? 
  • Cum pot ajuta acțiunile tale la îmbunătățirea procesului? 
  • Ce faci până la urmă?

 Iată aici mai multe detalii despre acest model.

Liderii se bazează pe inspirație, iar managerii au focus pe administrație

De asemenea, pentru a clarifica contextul, Helen diferențiază conceptele de leadership pentru educație și management pentru educație, subliniind faptul că managerii au focusul pe muncă, pe administrație, au subordonați și vor să facă lucrurile fără a risca prea mult. Liderii, în schimb, construiesc o imagine a ceea ce ei văd ca fiind posibil și inspiră și implică oamenii în transformarea acestei viziuni în realitate. Liderii se concentrează pe stabilirea, măsurarea și atingerea obiectivelor și rămân curioși și informați într-o lume a muncii în continuă schimbare. 

Stiluri de leadership în viziunea lui Daniel Goleman

Putem vorbi de existența mai multor stiluri de leadership care pornesc de la categoriile definite de Daniel Goleman:  vizionar (visionary) cu focus pe setare de standarde și monitorizare a performanței, directiv (directive)-liderul exercită un control ridicat asupra echipei, stilul democratic (democratic) presupune o încredere că angajații pot evolua în direcția corectă, stilul îndrumător (coaching) bazat pe colaborare și sprijin, colegial (affiliative)- atenție la nevoile angajaților, promotor (pacesetting)-liderul stabilește ritmul de lucru. De unele avem nevoie pe termen scurt, de altele pe termen lung, unele ne pot servi punctual, altele le putem aprofunda. Fiecare dintre noi are un stil cu care se simte confortabil, care ne reprezintă ca lideri, dar, în același timp, putem practica și alte stiluri care ne pot fi utile la un moment dat. 

Leadershipul pentru educație presupune muncă de echipă, o viziune și un scop comun. O echipă eficientă este dispusă să își asume riscuri, să se angajeze activ în proces, să comunice permanent, mai ales în cazul în care apar dificultăți și provocări, să găsească și să urmeze cele mai potrivite strategii, în vederea atingerii obiectivelor.

„Principalul element care leagă o echipă eficientă este încrederea”

Încrederea în cadrul echipei se construiește prin discuții directe, respect arătat în mod constant, transparență, acceptarea greșelilor, confruntarea realității, lămurirea așteptărilor, ascultare activă, păstrarea promisiunilor și extinderea încrederii către toți membrii echipei. Helen a evidențiat modelul de dezvoltare al unei echipe, regăsit și în whitepaper, care are la bază 6 mari piloni: formarea, ajustarea, încrederea, dezbaterea, dobândirea, performanța.

Cel mai eficient mod de construire a unei echipe este prin procesul de coaching. În acest mod, un lider bun este preocupat de dezvoltarea pe termen lung a membrilor echipei, îi ajută să își identifice punctele tari și slăbiciunile, îi încurajează să își creeze obiective pe termen lung și le oferă permanent feedback și sfaturi. Pentru ca o echipă să accepte dezvoltarea prin metode de coaching, este esențial ca toți membrii să aibă încredere în liderul lor și să înțeleagă principiile de funcționare ale acestui proces.

Leadershipul pentru educație reprezintă un subiect de actualitate și ca o consecință firească a interesului tot mai mare pentru psihologia conducerii din ultimii ani, au fost propuse diferite teorii despre leadership pentru a clarifica de ce și cum anumite persoane devin mari lideri.

Descarcă whitepaperul Kinderpedia despre leadership în educație, disponibil atât în română, cât și în limba engleză și informează-te cu privire la cum putem aplica aceste teorii în domeniul educațional pentru a produce o schimbare pozitivă. 

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK