Un lider bun are nevoie de viziune pe termen lung
Evoluția accelerată de care are parte educația, ca rezultat al societății dinamice de azi, a generat nevoia existenței unor lideri care să conducă procesul de schimbare în mod eficient, cu grijă și atenție pentru toți actorii implicați. Educația timpurie este cea care pune bazele devenirii viitorilor adulți, de aceea este foarte important ca fundamentele din primii ani să fie calitative și valoroase.
Pentru a ajuta la crearea de lideri asumați și competenți în educația timpurie, Centrul de training pentru părinți și educatori FIRST7 și Helen O’Donoghue, trainer pentru educație timpurie, director Sunridge Associates, au gândit un program de leadership dedicat coordonatorilor de echipe educaționale și celor care conduc creșe și grădinițe în România. În cea de a treia ediție a webinarului Cum să fii un lider bun în educația timpurie. Realizat cu sprijinul Kinderpedia, Helen adiscutat despre puterea lui „de ce”, care sunt motivațiile, dar și despre necesitatea instituțiilor școlare de a avea un lider cu viziune pe termen lung. Un lider vizionar este cel care adună echipa și o motivează în jurul unui scop comun.
Ce calități personale ar trebui să aibă un lider eficient?
„Coordonatorul pregătește calea, managerul o parcurge, însă liderul o creează.” Peter Drucker, 1996
În primul rând, un lider bun trebuie să se cunoască foarte bine pe sine și să aibă conștiința și încrederea propriilor puteri. Putem fi ceea ce alegem să devenim, avem nevoie să fim doar extrem de atenți și conștienți la alegerile noastre. Pentru a deveni un lider bun în educație, profesorul are nevoie să se autoevalueze din punct de vedere al rolului său de bază, acela de a preda și apoi să vadă cum își construiește traseul către pasul următor, leadership-ul. În momentul în care devine lider, profesorul se poate simți însingurat și poate observa că oamenii au tendința de a se îndepărta de el. O variantă de a se cunoaște pe sine prin ochii celorlalți este să realizeze un chestionar de feedback 360, adică să adune, sub anonimat, păreri de la cei cu care interacționează – colegi, părinți, subalterni. Astfel, va putea să obțină o imagine obiectivă asupra a ceea ce știe. De asemenea, se pot releva aspecte de care nu este conștient sau poate constata că ceea ce el face sau crede că face nu este vizibil pentru cei din jur. Autoanaliza ar trebui să devină un obicei în practica de zi cu zi a unui lider bun. Ea poate porni de la timp zilnic de reflectare –jurnalul este un instrument util – și poate continua cu analiza zilnică a cât de eficient este fiecare în rol de lider, feedback din partea celorlalți – părinți, prieteni, colegi și ședințe periodice cu un coach sau un prieten obiectiv, care să conducă procesul.
Odată finalizată această analiză, este foarte important ce facem cu rezultatele și cum pot ajuta informațiile aflate la construirea unui lider. Un profesor bun poate deveni un lider bun doar dacă știe și înțelege cine este cu adevărat și cum poate folosi experiența de profesor bun pentru a deveni un lider bun. Leadership-ul presupune să conduci, dar implică și bunătate și umanitate. Drumul de la profesor la lider presupune învățare și evoluție permanentă, prin autocunoaștere și cunoaștere din partea celorlalți, fără a pierde permanent din vedere impactul asupra copiilor, prin procesul de învățare. Ca și educația, și leadership-ul s-a schimbat și liderii care reușesc sunt cei care acceptă schimbarea și caută să scoată ce este mai bun din orice situație.
Școlile de succes pornesc cu mobilizarea oamenilor în jurul unui un scop comun, apoi creează sisteme și structuri care să îl susțină. Fiecare școală are propriile proceduri, propriile reguli, iar rolul liderului este ca toate acestea să conveargă în jurul scopului inițial.
Răspunsul la întrebarea „De ce?” este punctul de plecare în procesul de leadership
Simon Sinek, citat de Helen O’Donoghue, consideră că un lider bun pornește de la întrebarea „De ce?”, „De ce faci ceea ce faci?” și „cum pot acțiunile tale să îmbunătățească comunicarea la un nivel profund?”.
Există un cerc de aur, care are în centru motivația de bază a liderilor. Știind de ce, imaginea de ansamblu devine mai clară, iar etapele de acțiune mai ușor de conturat. În cazul școlilor și grădinițelor, liderii sunt ghidați de un scop principal orientat spre îmbunătățire, iar acțiunile posibile pot viza serviciile oferite și procesele care au loc în instituție. Atunci când cunosc „de ce”-ul, scopul, liderii constuiesc instituții care inspiră. Este un sentiment de complicitate și comuniune emoțională, care creează conexiunea în cadrul echipei, dar și între școală și comunitate, iar liderul este cel care generează toate acestea. Un lider bun este cel care se referă la noi, școala noastră, și nu la eu.
Când scopul e bine stabilit, un lider bun poate crea o viziune clară, pe termen lung
Claritatea creează o cultură pozitivă de învățare, oferă libertatea de a-ți asuma riscuri și de a face alegeri informate și reduce riscurile apariției sincopelor. Cunoașterea scopului conduce la acțiuni de impact și care aduc contribuție semnificativă la procesele din cadrul școlii. Cu toate acestea, scopul principal și viziunea nu sunt suficiente dacă nu sunt integrate și aliniate cu rezultatele finale.
Un lider bun setează o viziune pentru școală, corelată cu obiectivele pe termen lung și o adaptează în urma discuțiilor cu profesorii, părinții și elevii. Leadreship-ul înseamnă ghidare și facilitare a proceselor și înseamnă mai mult decât o poziție, înseamnă o atitudine. Un lider bun este inspirat și are puterea de a inspira și pe ceilalți, de a identifica și valoriza potențialul din ceilalți.
Leadership pentru educație servește drept introducere spre o serie de strategii-cheie de leadership educațional.
Este dedicat profesorilor, educatorilor și conducătorilor de instituții de învățământ care consideră că au nevoie de un set de instrumente pentru a crea o viziune și pentru a construi o echipă de încredere.
Stiluri de conducere în educație
Dezvoltarea accelerată a educației din ultima vreme a creat noi nevoi și standarde, adesea cu cerințe mai mari decât cele pe care le-am cunoscut până acum. Printre acestea a apărut necesitatea de a avea modele de urmat pentru a stabili și a pune în aplicare standarde adecvate nivelului actual de educație, dar mai ales pentru a pregăti terenul pentru viitor. Educația joacă un rol important, deoarece aici se pun bazele întregii dezvoltări; prin urmare, specialiștii educaționali ar trebui să acorde o atenție deosebită acestui sector și să găsească cele mai bune strategii pentru a oferi un start cât se poate de bun fiecărui copil.
Stilurile de conducere conturate de către Daniel Goleman
Putem vorbi de existența a șase stiluri de leadership pe baza categoriilor definite de Daniel Goleman: vizionar, directiv, democratic, îndrumător, colegial, promotor.
Fiecare stil vine cu o serie de avantaje și se pliază perfect pe anumite situații. De unele stiluri de conducere avem nevoie pe termen scurt, de altele pe termen lung, unele ne pot servi punctual, altele le putem aprofunda. Fiecare dintre noi are un stil cu care se simte confortabil, care ne reprezintă ca lideri, dar, în același timp, putem practica și alte stiluri care ne pot fi utile la un moment dat.
Un lider eficient își cunoaște punctele forte și le folosește astfel încât obiectivele setate să fie atinse. Totodată, reușește să rămână flexibil și să privească și din perspectiva celorlalte stiluri, pe care nu le-a însușit încă, pentru a își contura o imagine de ansamblu. Atunci când liderul jonglează ușor cu avantajele fiecărui stil de conducere, el reușește să îmbrățișeze rapid schimbările dinamice care se întâmplă, inevitabil. Împreună cu echipelel lor, liderii sunt puși în situația de a ține pasul cu digitalizarea și cu noile descoperiri în ceea ce privește învățarea. Este important ca nevoile educaționale ale copiilor să fie satisfăcute la școală și acasă, iar acest lucru se poate înâmplă atunci când parteneriatul familie-actori educaționali, este sănătos. Află de ce au ales Kinderpedia unele dintre cele mai prestigioase școli și grădinițe și descoperă chiar tu beneficiile platformei de comunicare și management pentru educație.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?
Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
