Skip to main content
leadership în școală 

Leadership în școală: de la viziune la acțiune


Leadership în școală: necesitate, proces dinamic și complex. Totul se schimbă în jurul nostru. Felul cum lucrăm, cum comunicăm, chiar și felul cum învățăm. În trecut era nevoie de zeci de ani ca o schimbare să pătrundă în viața de zi cu zi. Vezi exemplul internetului. Rețelelor sociale precum Facebook le-a luat mai mult de 5 ani ca să devină un fenomen global. Pentru Chat GPT, cel mai inovator AI conversațional, acest parcurs a durat numai 2 luni și are deja un impact vizibil, din cele mai mari metropole ale lumii, până în cele mai îndepărtate comunități tradiționale.

Dacă schimbarea a devenit singura constantă, întrebarea ce urmează este cum putem să o gestionăm, ca să reducem  anxietatea și să obținem beneficii de pe urma inovației pe care o aduce.  Unii lideri au succes în implementarea și modelarea schimbării. Pentru a produce rezultatele pozitive dorite, se folosesc în mod inteligent de cunoștințele, instrumentele și resursele pe care le au la îndemână.

Atunci când suntem puși în fața schimbărilor inevitabile, este valoros să definim și adoptăm cele mai bune strategii, structuri, proceduri și tehnologii. 

„Scopul principal al leadershipului schimbării este de a implementa cu succes noi procese, produse și strategii. Scopul este de a asigura progresul și de a orienta spre un viitor dezirabil”  afirmă Kelsey Miller, redactor la Harvard Business School. 

Leadership în școală: proces de succes cu focus pe o execuție eficientă și metode de conducere liniare. Schimbarea se întâmplă atunci când liderii au o viziune clară și o abordare potrivită. O strategie eficientă este crucială. Organizațiile, instituțiile și oamenii reușesc să facă tranziția și să se adapteze cu succes la orice schimbare care poate apărea, doar atunci când liderii fac alegerile potrivite.

Procesele de schimbare au un set de condiții de pornire (punctul A) și un punct final (punctul B). Procesul dintre ele este dinamic și se desfășoară în etape.

Navigate and Embrace Change | Simon Sinek

Leadership în școală: de la viziune la acțiune
Ghidul complet de leadership al schimbării

Leadership în școală: abordare proactivă, centrată pe implicarea oamenilor.  Vizualizând inițiativele de schimbare drept oportunitate de creștere și îmbunătățire, mai degrabă decât ca pe un proiect finit, școlile și grădinițele ating obiectivele setate. Pentru asta, liderii educaționali sau instituționali sunt vizionari, agili și receptivi la cerințele societății și înțeleg cum să depășească barierele și provocările.

Liderii schimbării nu sunt același lucru cu managerii sau practicienii schimbării. În timp ce managerii de schimbare vizează atingerea obiectivelor pe termen scurt, liderii de schimbare influențează și pledează pentru inițiative de transformare pe termen lung care implică, într-o mare măsură, resursa umană, nu doar deciziile administrative și decizionale. 

Liderii schimbării sunt cei care se implică în inițiativă, mai degrabă decât să dicteze schimbarea. 

Leadershipul schimbării vs. managementul schimbării

Managementul schimbării este asociat cu schimbările la scară mică și reprezintă un set de instrumente și/sau măsuri pentru a ține sub control un efort de schimbare și pentru a oferi soluții la orice barieră sau provocare. Scopul este de a minimiza perturbarea inițiativei de schimbare, de a o face rentabilă și de a reduce riscul de eșec. Pe de altă parte, când vorbim despre leadership în școală cu focus pe schimbare, ne legăm de viziunea și efortul din spatele schimbărilor transformaționale la scară largă, asigurând un proces de implementare  mai inovator și mai eficient.

Tipuri de schimbare pe care le poți obține în școala sau grădinița ta

Schimbarea este un dat și o prioritate absolută în toate instituțiile de învățământ. Nu putem să livrăm o educație care nu este conformă cu societatea în care trăim și nu putem lucra într-un mediu a cărui orientare este spre trecut și nu viitor. Studiile au arătat în mod constant că între 50 și 70% din schimbările planificate eșuează. În aceste condiții, cum pot liderii să îmbunătățească șansele de succes? 

Schimbarea este complexă și presupune o colaborare eficientă a echipei și o comunicare clară.  Unele dintre cele mai comune tipuri de schimbări includ:

Schimbările centrate pe oameni

După cum sugerează și numele, acestea sunt schimbări care au un efect puternic asupra resursei umane. Oamenii, în mod natural, pot fi reticenți la schimbări, în special dacă acestea sunt puternice și de amploare. Un exemplu pentru o astfel de schimbare poate presupune intrarea în comunitatea școlară a unor noi profesori. Directorii de școală și grădinițe sunt persoanele resursă care asigură integrarea și sprijinul necesar. Cadrele didactice care sosesc sunt puse în situația de a adopta rapid viziunea și obiectivele instituției de învățământ. Comunitatea trebuie și ea să îmbrățișeze această schimbare de dinamică a echipei. Pentru a implementa un leadership în școală, directorii au nevoie de transparență, comunicare clară și empatie.

Schimbările cu focus pe strategie

De cele mai multe ori, școlile și grădinițele își ajustează strategia ca să obțină un avantaj, să îmbunătățească eficiența, să răspundă oportunităților și să facă față provocărilor. Atunci când școala sau grădinița participă în cadrul unui proiect, pentru a se asigura atingerea obiectivelor, atât liderii, cât și ceilalți membrii ai echipei investesc resurse. Este esențial ca strategia să fie construită împreună cu oamenii și să fie în concordanță cu obiectivele agreate împreună. Atunci când oamenii sunt implicați în proces și înțeleg mecanismele de funcționare, sunt mai deschiși către noi perspective. 

Pentru a avea un leadership în școală, comunicați deschis, întrebați echipa de ce anume are nevoie, negociați și stabiliți ce poate fi atins și ce nu. 

Schimbările structurale

Modificările structurale pot include schimbarea ierarhiei, redistribuirea responsabilităților sau orice alte schimbări care influențează modul în care este condusă și organizată școala sau grădinița. De cele mai multe ori, în această categorie de schimbări, liderii care cunosc ce stil de leadership este cel mai potrivit și acționează în conformitate cu acesta, reușesc să mențină un proces activ de transformare care produce rezultatele dorite. 

Schimbările cu scop de remediere

Schimbările cu focus pe rezolvarea de probleme specifice identificate. Liderii sau membrii echipei pot identifica și semnala anumite minusuri materiale, minusuri când vine vorba de bani sau personal. După aceea pot propune intervenții punctuale de îmbunătățire. Însă,  dacă problema nu este înțeleasă în totalitate, intervențiile nu pot genera rezultatele dorite. 

Schimbare cu focus pe tehnologie

Transformarea digitală - sau utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți predarea, învățarea și cercetarea și pentru a spori experiența elevilor, dar și a profesorilor - reprezintă, fără îndoială, un subiect de actualitate. Efortul pe care îl investim în această transformare trebuie susținut de echipele potrivite, cu o viziune comună și o mentalitate flexibilă, de resursele materiale necesare și de liderii care cred în această transformare. 

Școlile și grădinițele lucrează și comunică mai eficient cu Kinderpedia. Cu ajutorul  Kinderpedia, instituția ta de învățământ devine un spațiu dinamic, cu amprentă digitală, ancorat în realitatea societății de azi.

Domeniul educației, cu toate etapele lui, cu toate subtilitățile și variabilele, vizează formarea următoarelor generaţii de oameni de știinţă, lideri, inventatori și artiști, iar tehnologia nu mai poate fi exclusă din proces. Tehnologia s-a integrat deja atât de mult, repede și puternic în percepţia oamenilor, încât întrepătrunderea acesteia în educația este ceva natural și firesc. Tehnologia este prezentă în fiecare aspect al societăţii moderne și va fi pentru mult timp de acum încolo, alături de toţi ceilalţi factori și actori care fac ca lumea noastră să meargă mai departe.

Cum promovează liderii schimbarea în educație?

Odată ce a fost implementată o schimbare cu impact semnificativ asupra elevilor, cum pot profesorii și liderii să contribuie la promovarea acestei schimbări în procesele educaționale? 

  • Stabilirea unor orientări clare;
  • Comunicare și focus; 
  • Întăriri pozitive.

Orice schimbare importantă pe care o introducem în școală trebuie planificată, implementată și susținută. Leadershipul schimbării este eficient doar atunci când oamenii își transformă obiceiurile, sunt pregătiți în mod adecvat și sunt de acord cu beneficiile pe care le va aduce schimbarea.

„Atunci când introducem schimbări, acestea nu sunt impuse de sus în jos, ci se bazează pe cercetări și pe cele mai bune practici.” - Nick Cross, director executiv la Kings Group Academies.

Specialiștii din domeniu punctează faptul că atunci când liderii își doresc punerea în aplicare a unei schimbări organizaționale ei trebuie să urmărească mai multe etape:

1. Stabilește nevoia

Schimbarea se produce atunci când acceptăm faptul că avem nevoie de ea și cunoaștem datele care conduc la această nevoie.

 2. Creează o rețea de schimbare

Liderii au nevoie de o echipă eficientă care să sprijine implementarea schimbării și care să încurajeze mai departe o mentalitate cu focus pe creștere și adaptabilitate. 

 3. Comunică eficient

Deși adesea comunicarea poate fi provocatoare, aceasta contribuie la menținerea resursei umane angajată în proces, prin încurajarea și promovarea aceluiași obiectiv. Sunt valoroasele momentele de brainstorming, de împărtășire de perspective și de aliniere a așteptărilor.  

 4. Gestionează rezistența la schimbare

Este inevitabil ca unii oameni să fie rezistenți la schimbarea propusă, din acest motiv, este valoros ca resursa umană să fie implicată, activă și să cunoască toate informațiile necesare care motivează și susțin aplicarea schimbării.  

 5. Focus pe progres

Marcarea etapelor cheie și a succeselor ajută la demonstrarea progreselor pe care echipa le-a făcut împreună și oferă creditul cuvenit tuturor celor care au dedicat timp implementării schimbării organizaționale. De asemenea, validează motivul pentru schimbare și îi menține pe toți angajați în proces.

Leadershipul schimbării a apărut ca un rezultat firesc al condițiilor de transformare din toate domeniile de activitate pe care omul le întreprinde. Atunci când identifică o nevoie, factorii decizionali și liderii educaționali au misiunea de a-și proiecta, împreună cu echipele de lucru, o strategie de îmbunătățire a situației A, și conducerea tuturor elementelor implicate spre o situație dezirabilă B, prin diferite metode și strategii. 

Toate procesele de schimbare ce se finalizează cu succes au o constantă - motivația de a face acea schimbare, mai puternică decât suma barierelor întâmpinate și a eforturilor implicate. Liderii de școli și grădinițe sunt des confruntați cu schimbări în organizațiile lor. Multe dintre aceste schimbări vin din zona digitală și implică o transformare profundă a modului cum lucrează și cum comunică. Află de ce au ales Kinderpedia unele dintre cele mai prestigioase școli și grădinițe și descoperă chiar tu beneficiile platformei de comunicare și management pentru educație.

Descoperă Kinderpedia

 




Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK