Skip to main content
invatare somatica

Despre învățarea somatică în educația timpurie


Conform specialiștilor educaționali prezența la Conferința de Educație Timpurie 2022, învățarea somatică presupune combinarea mai multor modalități de învățare: kinestezic - prin mișcarea corpului, senzorial - prin activarea simțurilor, afectiv - prin emoții și spiritual - prin conexiune.

Aplicată în primii ani de viață, învățarea somatică îi ajută pe copii să își dezvolte abilități necesare pentru starea de bine de acum și din viața de adult: adaptabilitatea, procesarea emoțiilor negative, înțelegerea senzațiilor și sentimentelor. Despre învățarea somatică, un concept relativ nou pentru cadrele didactice din România, am vorbit cu trainerii Conferinței de Educație Timpurie FIRST7, eveniment ce va avea loc în perioada 24-30 octombrie la Timișoara, București, Suceava și Chișinău.

Importanța educației timpurii

Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viața unei persoane pentru că acum se pun bazele dezvoltării adultului de mai târziu. În primii ani de viață, este creată fundația dezvoltării cognitive, se formează relațiile de atașament, se învață abilități și modele de comportament, reacții la situații. Experiențele educaționale și interacțiunea pe care copilul le trăiește în acești primi ani sunt fundamentul vieții lui de adult. Învățarea somatică este abordarea de pus în practică pentru toți acei părinți și educatori care înțeleg nevoia de stimulare a inteligenței emoționale și intelectuale încă de la vârste fragede, susțin specialiștii în educație timpurie.

Învățarea somatică este abordarea de pus în practică pentru toți acei părinți și educatori care înțeleg nevoia de stimulare a inteligenței emoționale și intelectuale încă de la vârste fragede, susțin specialiștii în educație timpurie.

helen blattelley


Implică-mă ca să învăț

Este nevoie să integrăm corpul și mintea pentru a dezvolta rezistența interioară de care avem nevoie și pentru a avea vieți guvernate de starea de bine, este de părere trainerul în educație Helen Battelley, ce va susține, pentru educatorii, învățătorii și profesorii din învățământul primar prezenți la Conferința de Educație Timpurie, un training pe tema învățării somatice.

“Dezvoltarea unui stil de predare în care este aplicată această abordare somatică va contribui la o mai mare implicare a copilului, la o învățare mai ușoară. Există studii care arată beneficiile învățării somatice- copiii devin mult mai conștienți de corpul lor, de emoții, de trăiri. Dobândesc în timp autocunoaștere, conștientizare mai bună a sinelui și a realității înconjurătoare.” , spune Helen Battelley.

👉 Află ce este învățarea activă și ce beneficii aduce în dezvoltarea armonioasă a copiilor.

Cum poate fi integrată învățarea somatică în predarea la clasă?

Specialistul în educație timpurie Helen Battelley vine cu o serie de recomandări pentru educatori:

• Reduceți comportamentul sedentar. Adaptați modul de predare prin tehnici de joc și mișcare;

• Fiți creativi în cum alegeți să transmiteți informația către copii;

• Adaptați mediul în care stau copiii, pentru a-l face mai dinamic și interactiv;

• Oferiți instrumente pentru a explora creativitatea copiilor;

• Acordați-le timp și ocazia de a fi autonomi în activitățile de la clasă;

Învățarea prin joc și mișcare

Jocul și mișcarea rămân cele mai eficiente modalități de învățare în primii ani de viață. În timpul jocului, copiii explorează diferite scenarii și situații, lucru care le permite să se adapteze și să învețe cum să acționeze într-o lume în continuă schimbare. În educația timpurie, joaca înseamnă mai mult decât distracție și voie bună, aceasta angajează simțurile copilului și ajută la înțelegerea rapidă și păstrarea informațiilor noi pentru o lungă perioadă de timp. Prin joacă, copiii învață să rezolve probleme. Joaca îi ajută să dezvolte comportamentul social. De asemenea, pentru o dezvoltare armonioasă, copiii au nevoie să exploreze și să se miște cât mai mult. Astfel, ei ajung să își cunoască limitele, învață să fie curajoși și să își controleze impulsurile. Pentru a ști mai mult, a face mai mult, a fi mai mult, orice copil are nevoie lângă el de un adult dedicat, care să aibă capacitatea de a se conecta cu cel mic.

alison featherbe

Fiecare copil merită un educator de excepție

Alison Featherbe, câștigătoarea premiului Trainer of the Year la Nursery World Awards 2021, îi îndeamnă pe educatori și părinți să fie creativi în interacțiunea cu cei mici. Să asculte ce fac copiii, ce simt ei.

„Relațiile sunt vitale în educarea copiilor. Relațiile pozitive creează încredere, dezvoltă o legătură semnificativă și ne permit să ne satisfacem nevoia de a fi apreciați și respectați. Conexiunea satisface nevoia noastră de a aparține și de a ne simți iubiți. Relația autentică, conexiunea ne va permite să apreciem diferența, să fim curioși și să ne arătăm atunci când este nevoie de noi cel mai mult. ”, ne-a declarat Alison Featherbe.”

Potrivit specialistului internațional în educație timpurie, educatorii și părinții trebuie să adopte o abordare holistică în susținerea copiilor, cu atenție pe bunăstarea fizică, pe cea personală, socială, dar mai ales pe cea emoțională și pe starea spirituală.

“Aspectele cognitive ale învățării sunt esențiale, dar dacă toate nevoile nu sunt satisfăcute, copiii nu vor deveni adulți fericiți și funcționali. Trebuie să îi cunoaștem cu adevărat, să știm unde se află punctele lor forte și unde trebuie să le oferim sprijin și îndrumare, în special pentru copiii care sunt mai puțin avantajați."

Trebuie să ascultăm vocea copilului, nu doar ceea ce spun, ci și ceea ce fac. Acțiunile pe care le întreprind, să ascultăm ceea ce simt și să ne punem în acord cu ceea ce sunt și gândesc ei. Copiii se simt valorizați atunci când sunt ascultați. Acest lucru îi dezvoltă încrederea și stima de sine.”, a completat Alison Featherbe, care va fi speaker la Conferința de Educație Timpurie, cea de-a 8-a ediție, în perioada 24-30 octombrie 2022.

 

conferinta de educatie timpurie

Conferința de Educație Timpurie este o inițiativă a Fundației Acorns, prin FIRST7, Centrul de training pentru părinți și educatori, al cărei scop este de a oferi personalului din educație soluții practice de predare, adaptate nevoilor copilului mileniului 3.

Conferința de Educație Timpurie aduce anual în România experți internaționali în educație timpurie ce prezintă concepte noi și abordează subiecte esențiale pentru alinierea sistemului de învățământ preșcolar din România la cele mai performante modele internaționale. Anul acesta, evenimentul va avea loc, în premieră, în patru orașe: Timișoara, București, Suceava și Chișinău.

Din alte evenimente organizate de First7 am aflat și Cum stimulăm învățarea pe bază de investigație.

Kinderpedia sprijină învățarea elevilor și tranziția către o clasă modernă

Kinderpedia sprijină învățarea, facilitând profesorilor oportunitatea de a le face cunoscute elevilor resurse interactive și atractive care să îi stimuleze să joace un rol activ în propriul proces de învățare. De asemenea, îi menține pe părinți conectați și implicați în educația elevilor. Permite școlilor să colecteze și să analizeze date la diferite niveluri, cu scopul de a îmbunătăți învățarea, precum și practica didactică în general.
 
 

 

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK