Skip to main content
impactul somnului

Impactul somnului asupra educației. Cum influențează odihna performanța școlară și echilibrul emoțional al copiilor


Somnului și odihna au un impact major asupra educației, al echilibrului emoțional și al sănătății copiilor, iar în consecință, lipsa lor poate aduce pierderi la nivel emoțional, al concentrării, focusului, stării de bine și stării fizice.

Cuprins:

Cât de importantă este arta de a dormi, această deprindere critică în viață și cum îi ajutăm pe copiii noștri?

S-a dovedit prin numeroase studii că somnul de calitate al copiilor contribuie semnificativ la eficiența actului educațional. Rezultatele cercetărilor au demonstrat că prelungirea duratei somnului prin decalarea programului școlar a diminuat problemele comportamentale și psihologice, absenteismul școlar și chiar consumul de alcool și droguri în rândul adolescenților. Impactul somnului asupra educației este unul major, la toate categoriile de vârstă și vom vedea în următoarele rânduri de ce se întâmplă acest lucru.

Există o legătură directă între durata somnului la preșcolari și capacitatea de concentrare la școală 

Lipsa somnului este asociată cu deficit de atenție, control emoțional diminuat și probleme de socializare pe parcursul copilăriei, așa cum o demonstrează un amplu studiu condus în 2017 de un medic pediatru de la Harvard. 

Studiul prezentat în The Harvard Gazette a relevat, prin răspunsurile a peste 1,000 de părinți și profesori, deficiențe importante în ceea ce privește funcțiile executive ale creierului, cum ar fi atenția, memoria pe termen scurt, capacitatea de a raționa și de a rezolva probleme, dar și probleme comportamentale. Acestea au fost vizibile la copiii de 7 ani, în funcție de câte ore de somn au avut la vârste mai fragede.  

"Am descoperit că acei copii care dorm insuficient în perioada preșcolară, dar și în primii ani de școală, au un risc mai mare de a avea o funcție neuro-comportamentală deficitară, încă din jurul vârstei de 7 ani", afirmă Elsie Taveras, profesor de pediatrie la Harvard Medical School și șefă a secției de pediatrie generală la Massachusetts General Hospital for Children, coordonatoarea studiului.

Dar cât trebuie să doarmă, de fapt, copiii? Același articol din Harvard Gazette vorbește și despre timpul de somn recomandat la anumite categorii de vârstă: 12 ore sau mai mult la vârste cuprinse între 6 luni și 2 ani; 11 ore sau mai mult la 3 și 4 ani; 10 ore sau mai mult la 5 și 7 ani. 

Impactul somnului asupra educației. Patru consecințe majore ale lipsei de somn la copii

1. Organizare și Focus

În realizarea performanței școlare, copiii au nevoie de organizare și focus, iar aceste lucruri sunt dependente de un program de somn eficient. Faptul că nu dorm suficient afectează modul în care gândesc copiii. Acesta poate slăbi temporar partea creierului care gestionează organizarea, planificarea și rezolvarea de probleme. De exemplu, le-ar putea fi mai greu să stabilească prioritățile temelor și să se controleze în timpul testelor.

Studiile arată că, atunci când oamenii sunt lipsiți de somn, undele cerebrale intră în tipare asemănătoare somnului în timp ce sunt treji. Acest lucru ajută la explicarea faptului că elevii epuizați par să se "detașeze" de lecție în acele momente.

2. Memoria

Toți știm că memoria este bază în procesul educativ, dar câți sunt cei care cunosc faptul că aceasta este în strânsă legătură cu somnul? Unui creier lipsit de somn îi este mai greu să se concentreze, așa că îi este mai greu să își amintească lucruri noi. De asemenea, un somn insuficient poate îngreuna formarea și memorarea amintirilor pe termen lung. Copiii care sunt obosiți pot lucra mai încet pentru că le este greu să își amintească ceea ce tocmai au auzit sau citit. Dacă învață lucruri noi, este posibil să le uite până a doua zi.

3. Emoții

Când nu își împlinesc orele de somn, copiii au mai puțin control asupra propriilor emoții.

Copiii pot deveni capricioși  atunci când sunt obosiți. Este posibil ca ei să aibă mai puțin autocontrol asupra emoțiilor când nu au dormit suficient, comparativ cu restul timpului. Sentimentul de frustrare îi poate face pe copii să-și piardă cumpătul mai ușor în momentul în care întâmpină dificultăți în realizarea temelor sau activităților educaționale.

4. Sănătatea fizică și starea de bine

Lipsa somnului de calitate influențează sănătatea fizică și starea de bine a copiilor. Mai mulți cercetători de la Universitatea din Surrey au declarat pentru BBC faptul că zone precum sistemul imunitar și felul în care corpul răspunde la stres sunt afectate de lipsa unui somn de calitate. De asemenea, privarea de somn poate duce la: scăderea imunităţii, tulburări în menţinerea unei temperaturi constante, creştere în greutate (persoanele private de somn nu-şi pot controla apetitul şi consumă dulciuri în exces pentru a oferi creierului o sursă de energie imediată).

Cum afectează lumina telefonului calitatea somnului?

Folosirea dispozitivelor LED în timpul nopții ne afectează ritmurile naturale ale somnului, calitatea acestuia și gradul de vigilență pe care îl simțim în timpul zilei. Lumina artificială din timpul serii scade semnificativ probabilitatea că veți putea adormi la o oră rezonabilă. De asemenea, utilizarea dispozitivelor cu două ore înainte orei de culcare, poate contribui la scăderea vigilenței în următoarea zi.

În cartea ,,Despre Somn’’, Matthew Walker, subliniază faptul că lumina electronică este clasată pe lista celor cinci factori-cheie responsabili de modificarea duratei somnului și mai ales, a calității acestuia. Un alt punct foarte important legat de acest subiect, atrage atenția asupra luminii LED albastre, care are un impact nociv dublu asupra somnului din timpul nopții, mai ales folosită cu două ore înainte de culcare.

Toate aceste concluzii sunt rezultate în urma unor studii științifice, iar autorul prezintă unul dintre acestea, pe scurt: câțiva adulți sănătoși au locuit două săptămâni într-un mediu de laborator. Această perioadă s-a împărțit în două și o parte dintre adulți, înainte de culcare a citit dintr-o carte în format electronic, de pe un iPad, iar cealaltă parte a adulților s-a axat pe citirea unei cărți tipărite pe hârtie. Concluziile au arătat faptul că lectura de pe iPad a întârziat apariția stării de somn cu până la 3 ore.

Este important să ajutăm copiii să aibă o relație sănătoasă cu tehnologia. Află cum poți face asta 👉 https://www.kinderpedia.co/index.php?option=com_content&view=article&id=325&catid=32

Cum putem gestiona impactul somnului asupra educației?  Același autor  propune 12 metode pentru un somn sănătos:

  1. Creează un program riguros de somn pentru copiii școlari și preșcolari, dar și pentru restul familiei. Setează un reminder pentru ora de culcare. Adesea facem asta lucru pentru a ne trezi, dar nu și pentru a merge la somn.
  2. Sportul este o activitate benefică pentru sănătatea noastră, dar nu foarte târziu în zi, nu mai  târziu de două-trei ore înainte de somn.
  3. Să evităm cofeina deoarece cafeaua, cola, anumite ceaiuri și dulciuri conțin aceste stimulent, iar efectele sale pot avea nevoie și de 8 ore pentru a dispărea complet.
  4. De evitat orice conține alcool înainte de somn deoarece poate da persoanei tendința de a se trezi pe timpul nopții de mai multe ori.
  5. Mesele copioase sunt întotdeauna o plăcere, însă consumate la ore târzii, pot influența în mod negativ odihna noastră.
  6. De evitat, pe cât posibil, orice medicament care poate afecta sau întârzia somnul. Tot aici intră și orice remediu naturist pentru tuse, răceli sau alergii deoarece unele dintre ingredientele lor pot interacționa cu tiparele somnului.
  7. Un pui de somn după-amiază poate să compenseze o carență de somn, însă aceste sieste după ora 15, fac mai dificil adormitul noaptea.
  8. Înainte de somn, faceți o activitate plăcută și relaxantă, cum ar fi cititul sau ascultarea unei melodii liniștitoare.
  9. O baie caldă înainte de culcare este esențială, deoarece imediat după această activitate, poate începe scăderea temperaturii din corp, fapt ce poate da o stare de somnolență și relaxare.
  10. Dormitorul să fie întunecat și fără gadgeturi deoarece luminile puternice și zgomotele emise de către acestea vă pot distrage de la somn.
  11. Lumina naturală a soarelui din timpul zilei, poate favoriza apariția unui somn sănătos, astfel, specialiștii recomandă expunerea la lumina soarelui, minim 30 de minute pe zi.
  12. Anxietatea generată de incapacitatea de a dormi poate alunga somnul. Așadar, dacă trec 20 de minute de când ești în pat și nu poți să adormi, ridică-te și fă ceva relaxant, până te simți din nou somnoros. Anxietatea generată de faptul că nu poți să dormi, va face și mai greu adormitul.

Astfel, odihna – pilon esențial în dezvoltarea psihică și fizică – este influențată de foarte mulți factori, iar la rândul ei, are efecte asupra procesului de învățare și a stilului de viață al copiilor. Impactul somnului asupra educației, așa cum am descoperit în rândurile de mai sus, este unul major și ar trebui să le asigurăm copiilor necesarul de somn și de odihnă.

Cum sprijină Kinderpedia implicarea familiei în educația copilului?

Tehnologia are rolul de a sprijini procesul de învățare.  Pe de o parte prin facilitarea accesului la educație de calitate, cu conținuturi bogate și relevante și interacțiuni prompte și variate între elevi și profesori, precum și prin înlesnirea comunicării dintre școală, grădiniță și familie.

Pe Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.

Kinderpedia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare.

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK