Conferința de educație timpurie: Ce se ascunde în spatele unui comportament neadecvat al copilului?

Așa numitele comportamente neadecvate ale copiilor pot scoate la lumină blocaje, dificultăți, neajunsuri, traume cu care cei mici se confruntă.

Adultul are rolul decisiv de a observa aceste comportamente și de a-i ajuta pe cei mici să depășească toți factorii perturbatori ce stau la baza lor. Așadar, atunci când suntem martorii unui comportament neadecvat, în loc să ne grăbim să corectăm, e bine să ne întrebăm:

Ce se află de fapt în spatele acestui comportament?

“Fiecare comportament al copilului reprezintă o formă de comunicare.”

a afirmat Alexandra Chiorando, specialist în domeniul educației, în cadrul Conferinței de Educație Timpurie First7, ediția a 8-a, la București. 

Șase posibile cauze ale comportamentului neadecvat al copiilor

1. Experiențe adverse din copilărie (adverse childhood experiences)

Comportamentele negative pot fi determinate de anumite experiențe profunde pe care copiii le-au trăit în primii 18 ani de viață, numite experiențe adverse. Acest tip de experiențe conduce la apariția stresului toxic, violenței, dificultăților de integrare socială, consumului de substanțe interzise, a traumelor greu de depășit. 

Pentru a avea un impact pozitiv asupra copiilor care se confruntă cu experiente adverse din copilărie, Alexandra Chiorando recomandă adulților, fie ei educatori, părinți, terapeuți, să aloce atenție deosebită acestora și să creeze un mediu calm, sigur, plin de afecțiune, iubire și grijă, în care fiecare să se simtă liber să se exprime. 

2. Lipsa stării de bine a copilului 

Atunci când ne gândim la starea de bine a copiilor e util să avem în vedere mai multe aspecte, precum: starea de sănătate, starea materială, accesul la educație și la serviciile sociale, calitatea relațiilor cu cei din jur, sănătatea mentală, gradul de satisfacere a nevoilor, nivelul stimei de sine.

Va exista întotdeauna ceva mult mai urgent decât protejarea stării de bine a copiilor, dar niciodată nu va exista ceva mai important!

Starea de bine a copiilor este esențială pentru dezvoltarea armonioasă a acestora și este sursa generatoare a comportamentelor pozitive. Așadar, când observăm un comportament neadecvat în rândul copiilor, este bine să ne asigurăm în primul rând că îi sunt asigurate nevoi precum: hrană, afecțiune, stare de confort, socializare,  posibilitatea de a se relaxa, odihni.

3. Formarea atașamentului în copilărie

Teoria atașamentului susține faptul că interacțiunile pe care fiecare dintre noi le are în copilăria mică cu persoanele apropiate, precum părinții, va contura un tip de atașament ce va  influența modul în care vom relationa cu cei din jur, pe viitor. John Bowlby, susținătorul acestei teorii, adaugă faptul că atașamentul se formează încă din primii doi ani de viață a bebelușului, cel mic dezvoltând un tip de atașament față de persoană care îi satisface frecvent atât nevoile fizice, cât și cele emoționale și sociale. 

Atașamentul este primul pas către un comportament pozitiv

În funcție de disponibilitatea părinților, îngrijitorilor, copiii pot dezvolta patru tipuri de atașament: securizant, evitant, preocupat și dezorganizat. 

Copilul care dezvoltă un atașament securizant are încredere în persoana de care se atașează, știe că aceasta va fi mereu disponibilă și pleacă să exploreze mediul înconjurător, căutând frecvent prezența persoanei respective. 

În cazul atașamentului evitant, copilul este independent de către persoana de care dezvoltă atașament, aceasta fiind percepută ca nefiind responsivă la nevoile emoționale ale copilului.

Atașamentul preocupat se caracterizează prin prezența constantă a anxietății față de figura de atașament, la nivelul copilul. 

Copilul cu atașament dezorganizat manifestă față de persoana care îl îngrijește un comportament inexplicabil, conflictual, acesta simțindu-se constant în pericol.

Cunoașterea tipului de atașament pe care îl are copilul de lângă noi ne va ajuta foarte mult în relaționarea cu acesta, în identificarea nevoilor lui și satisfacerea acestora, în  înțelegerea comportamentelor manifestate. 

Alexandra Chiorando, speaker în Cadrul Conferinței de Educaţie Timpurie First7, are o experienţă de peste 20 de ani în predarea şi conducerea de şcoli şi creşe private din Marea Britanie. Specialista în educaţie îşi ghidează întreaga activitate după principiul conform căruia copiii vor prospera atunci când  se vor simți ascultaţi şi respectaţi. Abordarea sa asupra actului educaţional este una distractivă, practică şi personalizată.

Platforma Kinderpedia, instrumentul digital complet ce asigură o comunicare şi un management eficient în cadrul şcolilor şi grădiniţelor, a fost partener şi a sprijinit desfăşurarea Conferinţei de Educaţie Timpurie, First7, ediţia a 8-a. 

4. Mediul din care face parte copilul 

Mediul fizic si emoțional în care își desfășoară copilul activitățile are o influență semnificativă asupra comportamentului acestuia. Mediul care promovează apariția unui comportament pozitiv se caracterizează prin faptul că stimulează constant copilul, îi trezește interesul, îl determină să acționeze, îi oferă acestuia posibilitatea de a explora, de a se mișca atunci când simte nevoia. De asemenea, este important ca mediul să creeze copilului o stare de bine, să îi ofere sentimentul de apartenență, de siguranță. 

Alexandra Chiorando recomandă educatorilor să afișeze în clase poze cu creațiile copiilor realizate acasă sau la grădiniță, poze cu familiile acestora, să confecționeze un borcan pentru obiectele pierdute ale celor mici. Toate acestea vor contribui la îmbunătățirea stării de bine a copilului și la apariția comportamentelor pozitive.

5. Interacțiunea copil-adult

Modul în care se realizează interacțiunea dintre copii și persoanele din jur joacă un rol important în dezvoltarea socială a acestora și contribuie la apariția comportamentelor pozitive. Comunicând și relaționând în diverse contexte cu persoane diferite, cei mici au oportunitatea de a-și descoperi limitele, de a observa modul în care gândesc și acționează cei din apropierea lor, de a învață care sunt consecințele anumitor acțiuni, reușind în felul acesta să ia deciziile potrivite în diverse situații.

Adultul poate stimula comportamentul pozitiv al copilului prin intermediul unei comunicări eficiente și valoroase, adresându-i-se pe nume copilului, alocând timp să interacționeze 1 la 1 cu fiecare în parte, explicându-i concret care este sarcina de lucru și cum o poate realiza, oferindu-i responsabilități care să îi crească încrederea în sine.

Alexandra Chiorando pune accentul pe importanța laudei, atunci când interacționăm cu cei mici. Ea recomandă educatorilor în cadrul Conferinței de Educație Timpurie First7, ediția a 8-a: “Să lăudăm comportamentul, dar și persoana din spatele acelui comportament!”

6. Stăpânirea de sine

Autoreglarea emoțională a copiilor reprezintă capacitatea acestora de a-şi gestiona emoţiile, gândurile, comportamentele în anumite contexte. La vârstă preşcolară abilităţile copiilor de stăpânire de sine sunt reduse. Deoarece le este greu să înțeleagă anumite situații ei nu iși pot controla reacțiile, ceea ce favorizează apariția unui comportament neadecvat.

Cunoscând faptul că abilitatea de autoreglare emoţională nu este înnăscută, educatorii, părinţii, trebuie să îl ghideze pe copil, astfel încât acesta să reuşească să îşi cunoască emoţiile, să le exprime, să le accepte și să le depășească. 

În cazul în care observăm că preșcolarul se confruntă cu o situație pe care nu o poate gestiona din punct de vedere emoțional, putem interveni, ajutându-l să se calmeze prin intermediul exercițiilor de respirație, utilizând o clepsidră, slime, o minge, sau alte obiecte ce contribuie la liniștire. 

Conferinţa de Educaţie Timpurie a avut loc la iniţiativa fundaţiei Acorns, prin First7, primul centru de educaţie timpurie din România care este dedicat dezvoltării armonioase a copilului, sprijinirii educatorilor şi părinţilor, organizând cursuri şi conferinţe speciale. 

Conferinţa de Educaţie Timpurie oferă anual oportunitatea de a cunoaşte experţi internaţionali în educaţia timpurie, ce promovează concepte şi principii esenţiale pentru alinierea sistemului de învăţământ preşcolar din România, la standardele internaţionale. Anul acesta, Conferinţa de Educaţie Timpurie a ajuns la: Timişoara, Bucureşti, Suceava şi Chişinău.

Din cadrul temelor discutate la Conferința de Educație Timpurie 2022 fac parte și articolele: Starea de bine a educatorilor și impactul asupra potenţialului preșcolarilor, Cum promovăm educaţia timpurie de calitate şi cu stare de bine?, Conferința de educație timpurie: Senzorial și educație din inimă și Despre învățarea somatică.

Prin Kinderpedia, am construit o platformă digitală completă, prietenoasă și intuitivă, care îi ajută pe profesori să economisească între 6 și 9 ore pe săptămână din timpul lor administrativ și să îl canalizeze acolo unde contează, către nevoile specifice ale fiecărui copil. Ajutăm școlile și grădinițele să lucreze smart și eficient, să comunice mai ușor cu familia, să îți creeze un mediu de lucru dinamic și conectat la clasă și să automatizeze întreaga activitate financiară. 

Vrei să vezi cum funcționează?  Programează un demo gratuit!