Skip to main content
dezvoltăm atenția

Cum dezvoltăm atenția copiilor într-un context de învățare hibrid?


 

Noul an școlar 2019-2020 a început  cu multe incertitudini

Lucrurile sunt în schimbare permanentă, de la scenariile în care se învață, până la instrumentele folosite, platformele pe care se lucrează și tehnicile prin care profesorii pot menține vie atenția copiilor la clasă, într-un context de învățare hibrid sau chiar online.

2020 este anul în care zeci de mii de cadre didactice se află în fața unei schimbări de paradigmă. Revoluția digitală în educație, pe care mulți o proiectau într-un viitor îndepărtat, a devenit o realitate imediată.  

În acest context, conferința  Educație conectată: Școala în 2020, facilitată de Kinderpedia, a adus în discuție modele și practici de a integra tehnologia în triunghiul copil-părinte-dascăl, pentru a aduce beneficii solide și a oferi soluții sustenabile pentru o educație de calitate pe termen lung.

Oana Moraru, expert în educație, fondatoarea Școlii Helikon și a platformei Vocea părinților, a vorbit despre factorii care influențează negativ atenția copiilor și a prezentat câteva tehnici aplicate, prin care profesorii pot menține interesul copiilor, chiar și într-un context de învățare hibrid sau online.

 

Atenția este super puterea umană, cea mai miraculoasă putere a omului. Elevii din România, dar nu numai, suferă de un deficit al atenției, care a fost sporit, în unele cazuri, de întreruperea educației clasice și trecerea în sistem online sau hibrid.

Ce anume influențează negativ atenția și scurt-circuitează capacitatea copilului de a sta în flux?

Oana Moraru a expus factorii care perturbă atenția școlară, online, offline sau în sistem de învățare hibrid

Relația copilului cu mama

În primii doi ani de viață, capacitatea copilului de a sta în flux este puternic influențată de relația cu mama sau cu figura principală de atașament, care poate fi și tatăl, bunica, bona.

Un factor decisiv este anxietatea adultului care îngrijește copilul. Din nevoia de a le face bine copiilor, adulții intervin foarte mult  în acțiunile lor, fie răspund în locul copiilor, fie le oferă prea multe detalii, fie acordă ajutorul când acesta nu este solicitat.

Când copilul ajunge la școală, apar probleme de atenție ce își au rădăcina în modul în care au fost gestionate diferite situații în familie. Dacă principalul adult îngrijitor din viața copilului trăiește în fiecare zi într-un context anxios, abilitatea copilului de a sta concentrat în sarcină va fi afectată.

Copiii simt fricile părinților, chiar dacă aceștia nu le exprimă

Primul rol al școlii este să aducă părinții față în față cu dascălii sau alți reprezentanți ai școlii și să exploreze împreună sursa incapacității de concentrare a copilului, înainte de a începe programul școlar.

Este datoria părintelui să își seteze niște repere, să știe ce vrea să facă cu copilul lui. Neliniștile parentale exprimate verbal scurtcircuitează capacitatea copilului de a avea un plan și de a-și concentra atenția la ceva.

Fragmentarea atenției și neseriozitatea copilului la școală poate avea ca principală cauză un mediu familial mereu schimbător, neliniștit, întrebător. Discuțiile pe marginea situației și contextului socio-economic sunt total neproductive.

Copiii au nevoie de direcție, de mesaje clare, concise, sigure, de intenții și dorințe pentru viitor, chiar dacă situația din jur este schimbătoare.

Anxietatea omoară intelectul și performanța

De aceea, în contextele incerte, școala este cea care poate liniști anxietatea părinților, printr-o comunicare permanentă cu privire la schimbări, planuri, decizii, fie ele și de moment.

Lipsa de comunicare între școală și părinți este o chestiune care durează de 30 de ani

În realitate, nu suntem pe două baricade. Prima soluție este o conștientizare a faptului că avem nevoie de comunicare, mai ales într-un context de învățare hibrid sau online.

O măsură bună de management în situații de criză este ca părinții să primească cât mai multe informații despre problemele școlii și scenariile posibile de rezolvare.

Un alt instrument este o scrisoare din partea școlii, în care părintele să regăsească traseul copilului pentru o perioadă de câteva luni, iar un altul este o întâlnire 1 la 1 cu părinții extrem de anxioși și neliniștiți. După astfel de discuții, apar roade. Susținerea emoțională a părinților ar trebui să fie un obiectiv pedagogic pentru o școală care dorește să fie la un nivel ridicat.

Un alt factor care influențează capacitatea de atenție și concentrare a copilului este permisivitatea părintelui

Părintele care nu știe să seteze limite clare produce un copil care se așteaptă ca toată lumea din jur să se comporte la fel de tranzacțional. Un copil fără limite nu are capacitatea de a sta în atenție. La fel, un copil care nu a fost lăsat să aștepte, nu a fost frustrat, ci prea mult gratificat, va găsi dificilă concentrarea la o singură acțiune.

Școala trebuie să transmită de la început că în cadrul insitituției există limite de autoritate. Școala este autoritatea care îi dă părintelui o direcție. În relație cu școala, părinții au nevoie de aceeași autoritate de care au nevoie copiii în relație cu părinții. Școala setează cadrul, direcția, normele de funcționare pentru siguranța copiilor, regulile despre predare și preluare și alte informații necesare.  

Predictibilitatea este o nevoie a copilului, dar și a adultului

Dacă vreau să dezvolt atenția și motivația unui copil, trebuie să așez primele două săptămâni pe un regim de lucru identic, 16 zile consecutiv. Schimbările în această perioadă sunt nocive pentru modul în care creierul își pune în funcțiune structurile de dezvoltare a atenției. Pentru a intra în ritm, mintea are nevoie de predictibilitate.

Apartenența la grup îi dă copilului sentimentul că este acceptat, ceea ce îl va ajuta să performeze mai bine

În primele 16 zile de școală, copilul trebuie să fi avut măcar câteva triumfuri sociale. Nu există dorința de a merge mai departe, dacă din partea autorității nu se transmite sentimentul de apreciere și validare.

De același lucru au nevoie și părinții și profesorii în interiorul comunităților școlare. Să fie văzuți și apreciați pentru plus valoarea pe care o aduc în echipă.

Trucuri de menținere a atenției copiilor în cazul unui context de învățare hibrid sau online

La finalul intervenției sale, Oana Moraru a oferit câteva artificii pentru a face lecția mai atractivă, chiar și în mediul online sau în sistem de învățare hibrid. 

Pentru că avem de-a face cu o generație de nativi digitali, o formă de a face învățarea atractivă este gamificarea învățării, construirea lecției sub formă de joc, cu indicii, recompense, nivele de dificultate. 

O altă metodă este folosirea de imagini care să stârnească interesul, să contrarieze sau dublarea întrebărilor cu imagini.

Umorul în predarea online este fundamental, așa că folosiți-l din plin.

Introducerea în lecție a unui om interesant sau a unui loc inedit poate să ajute și este extrem de ușor de ușor de făcut online. Practic, oricine, de pe orice continent, poate participa la lecție.

Ca o concluzie, un lucru esențial pe care ar trebui să îl facă profesorii pentru a menține atenția în mediul online este să nu intre la ora virtuală ca în clasă, ci să inoveze, să se reinventeze permanent și să găsească resurse noi și atractive.

Oana Moraru are o experiență de 20 de ani în învățământul privat și a sprijinit zeci de școli și grădinițe în procesul de autorizare și acreditare. A format și consiliat echipe de profesori și educatori, a alcătuit oferte educaționale, programe alternative și sisteme de monitorizare a progresului școlar.

Conferința Educație conectată: Școala în 2020, facilitată de Kinderpedia, a avut loc în perioada 9-10 septembrie și a fost urmărită de peste 5000 de profesori și părinți interesați de viitorul educației și adaptarea la situația actuală.

În cadrul aceluiași eveniment, au fost dezbătute și subiectele Școala ar trebui să fie despre învățare, nu doar despre pandemie sau supraviețuire și Tehnologia fără pedagogie este doar un echipament.

Prin Kinderpedia, am construit o platformă digitală completă, prietenoasă și intuitivă, care îi ajută pe profesori să economisească între 6 și 9 ore pe săptămână din timpul lor administrativ și să îl canalizeze acolo unde contează, către nevoile specifice ale fiecărui copil. Ajutăm școlile și grădinițele să lucreze smart și eficient, să comunice mai ușor cu familia, să îți creeze un mediu de lucru dinamic și conectat la clasă și să automatizeze întreaga activitate financiară. 


Vrei să vezi cum funcționează?  Programează un demo gratuit!

 
Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK