Tehnologia fără pedagogie este doar un echipament
Noul context de învățare a pus învățământul românesc într-o situație fără precedent
Școlile și dascălii au fost nevoiți să se adapteze noilor condiții, să găsească altfel de metode de predare, să continue actul de predare cu resurse limitate. Ne întrebăm, în acest context, cât putem vorbi de pedagogie de calitate și cum poate fi folosită tehnologia pentru evoluția actului educațional?
Părinții și-au pus toate pălăriile care până acum aparțineau școlii și profesorilor, au făcut slalom printre îndatoririle proprii și noile responsabilități care le reveneau în raport cu educația copiilor lor.
Elevii, cei mai adaptabili dealtfel, s-au trezit peste noapte la școală în camerele lor, au învățat, unii de la zero, să umble cu device-uri, programe și aplicații care le erau complet străine și și-au găsit propriile pârghii și resurse pentru a depăși toate provocările la care au fost supuși.
Deși era previzibil că școala va începe diferit, contextul mereu schimbător aduce în prim plan necesitatea creării unui sistem solid, care să poată susțină un alt tip de pedagogie pe termen lung
În acest context, se pune problema cât de pregătită este educația pentru tehnologie și cum se pot adapta toți actorii actului educațional, astfel încât procesul de învățare să se desfășoare în condiții diferite și să putem vorbi despre o pedagogie de calitate.
Anca Nedelcu, prodecan la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, coordonator de doctorat, co-director al Programului de studii masterale „Învățare, inovare și coaching în educație”, vorbește despre folosirea tehnologiei în pedagogie într-un mod care să aducă evoluție, pedagogie în situații de urgență și adaptarea conținuturilor predării la un context nou și provocator.

Copiii generației actuale au abilități digitale native
Studiile au arătat că ei sunt capabili ca în doar cinci zile să învețe să se descurce pe câteva aplicații, fără să fi văzut niciodată în viața lor un calculator sau o tabletă. Cu toate acestea, să știi să folosești o aplicație nu înseamnă să fii alfabetizat digital. Lucrul cu un computer se poate face superficial. Este nevoie de educație pentru a ajunge la un nivel superior, iar educația digitală presupune, ca orice formă de educație, personal specializat.
Tehnologia fără pedagogie este doar un echipament
Tehnologia ajută, simplifică, dar nu trebuie tratată ca un scop în sine. Tehnologia este parte a vieții moderne, dar nu ar trebui folosită doar pentru a ne alinia trendurilor, ci pentru a sprijini învățarea. Focusul ar trebui să fie pe felul în care folosim aplicațiile, nu neapărat pe ce aplicații folosim.
Digitalizarea învățării vine ca o continuare a proceselor deja începute
Profesorii ar trebui să păstreze ceea ce făceau bine înainte și să continue să se concentreze pe aceleași valori – elevul, învățarea personalizată și oferirea de feedback. O pedagogie bună rămâne o pedagogie bună, indiferent de tehnologie, dar o pedagogie proastă poate omorî o tehnologie, oricât de bună ar fi ea.

Această perioadă nu ar trebui să însemne un pas înainte pentru tehnologie și doi înapoi pentru pedagogie
În situații de urgență, pedagogia obligă dascălii să scoată esențialul din orice conținut. Conceptul de garderobă capsulă ar trebui aplicat și în cazul pedagogiei în situații de criză. Profesorul este obligat să extragă esențialul și să îl transforme în conținut, sub o formă atractivă.
Tehnicile utile de folosit în astfel de situații sunt predarea modulară și folosirea conținuturilor mai scurte, ajustate și adaptate.
Una din provocările pedagogiei în situații de criză este să țină copiii curioși
Tehnologia dă șansa de a personaliza conținuturile și a învăța pe îndelete. Este nevoie de timp pentru a lăsa noțiunile predate să se așeze. Profesorii ar trebui să se concentreze pe ceea ce pot și știu să facă.
În ceea ce privește evaluarea, tehnologia permite oferirea de feedback imediat, ceea ce este un progres față de vechea paradigmă a învățării.
În situații de învățare online sau hibrid, un rol crucial îl joacă disponibilitatea și responsabilitatea
Cine a fost profesor bun la casă, reușește să fie profesor bun și în online. Soluțiile online sunt mai ușoare, mai accesibile, dar cadrele didactice trebuie să păstreze echilibrul, pentru a nu lăsa tehnologia să deterioreze actul educațional, ci să îi aducă plus valoare.
Tehnologia este o monedă cu două fețe, iar bunul simț ar trebui să ne spună tuturor, cadre didactice sau părinți, care este limita între dependență și intervenție benefică.
Expunerea Ancăi Nedelcu despre folosirea tehnologiei în pedagogie a fost realizată în cadrul conferinței Educație conectată: Școala în 2020, facilitată de Kinderpedia.
Evenimentul a avut loc în perioada 9-10 septembrie și a fost urmărit online de peste 5000 de profesori și părinți, interesați de viitorul educației și adaptarea școlilor, profesorilor, copiilor și părinților la situația actuală.
Kinderpedia sprijină învățarea activă și tranziția către o clasă modernă
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.





