Cum poate influența părintele performanțele academice ale copilului său?
Cum pot influența părinții parcursul copiilor lor și cum îi pot ajuta să își îmbunătățească performanțele academice?
Sunt întrebări pe care și le pune fiecare părinte, chiar din primii ani de grădiniță ai copilului său. Oana Moraru, expert educațional, expune tipurile de intervenție pe care părinții le pot avea asupra copiilor lor, astfel încât să le poată influența performanțele academice.
Deocamdată, în România, singurul sistem de reper valid, care trezește de multe ori anxietăți părinților este ce spun învățătoarea, profesorii și notele, precum și ce rezultate obțin copiii în urma testelor.
Programele școlare nu ar trebui însă considerate literă de lege. Ele sunt construite la un moment dat de specialiști, cu mai multă sau mai puțină experiență la catedră, care au dat niște verdicte considerate ca fiind absolute.
Părinții au nevoie și de un alt sistem de evaluare și un alt mod de a se asigura că drumul urmat de copil este cel potrivit.
După ce ne ghidam? Ce alți indicatori, în afara programei școlare, ne pot asigura că oferim copiilor sprijinul de care au nevoie?
Conform Oanei Moraru, există șapte tipuri de intervenție prin care părinții pot influența performanțele academice ale copiilor
Să lase copilul să își formeze vocea interioară
Acest lucru se referă la cât reușește părintele să îl lase pe copil să își exprime, de la o vârstă la alta, temperamentul, personalitatea, intențiile, dorințele, tendințele lui de moment și este în strânsă legătură cu relația părintelui cu școala și învățarea în propria copilărie.
Un părinte analitic, cu un trecut școlar studios, dirijat, focusat pe rezultate, e posibil să aibă un copil dinamic, activ, dornic să schimbe lumea.
În acest caz, părintele trebuie să se uite la propriul său traseu academic și propriul model de lucru și să înțeleagă că e posibil ca fiul sau fiica sa să nu fie pregătit(ă) de același drum către succes. Părintele trebuie să vadă copilul ca individ și să se abțină în a se transpune pe sine în personalitatea copilului.
Copilul cu probleme de atenție și concentrare este posibil să le aibă și pentru că în perioada 0-6 ani mama sau tata au intervenit constant în fluxul său.
Părintele și profesorul trebuie să se raporteze la copil golindu-se de personalitatea proprie. Copiii rezonează cu cei care știu să își pună în umbra cine sunt ei ca persoană. Vocea interioară a copilului ar trebui să fie sistemul de ghidaj al părintelui.
Să observe ce preferințe are copilul, încă de la vârste mici
Singurul lucru care o să le asigure copiilor supraviețuirea pe piața muncii este ceea ce vor reuși să facă de drag. Nu toți avem pasiuni extraordinare sau vocații. Nu toți trebuie să ne găsim pasiunea, există și vieți frumoase, echilibrate, din meserii pe care le faci bine și cu plăcere.
Singurul lucru care va funcționa pentru viitorul copilului este ca părintele să identifice în copilăria mică bucuria copilului atunci când face o activitate.
Să afle care este felia activă a inteligenței copilului
Toți copiii sunt diferiți în acțiuni, simțiri, emoții și este important ca părintele să le identifice și să le monitorizeze pe parcursul dezvoltării copilului.
Să accepte personalitatea copilului său
Pentru a putea fi obiectiv, părintele trebuie să se dea câțiva pași în spate, să realizeze și să accepte cine este copilul său ca tip de personalitate emoțională. Inteligența are multe fețe și laturi de productivitate.
Să creeze o viziune proprie în educație și să se țină de ea, plecând de la întrebarea “Ce intelect aș vrea eu să aibă copilul meu, ce tip de școală vreau pentru el?”
În funcție de aceste răspunsuri se pot construi și performanțele academice. Unii copii au nevoie de autoritate, alții nu răspund deloc bine la acest tip de presiune. Nu există soluție universală pentru toți, dar există obligația părintelui să se gândească ce tip de traseu academic i s-ar potrivi copilului său. Niciun copil și niciun om nu are doar o tipologie exclusivă, toți suntem un amestec.

Să integreze intelectul-inima-corpul
Dacă în corp nu se simte cu aceeași intensitate ca la nivel de creier, bucuria unei activități scade. E nevoie de un echilibru, altfel este greu să obținem succesul școlar. Copiii au nevoie și de mobilitate, au nevoie să își dezvolte motricitatea. Tindem să îi protejăm excesiv sau să îi lăudam doar pentru ceea ce fac sau produc. Laudele se referă la productivitatea creierului, nu la inima copilului.
Astfel, oamenii ajung să creadă că ei sunt doar ceea ce mintea lor produce. Omul este făcut și din acest strat, dar sub latura productivă există și una substanțială, acea parte din noi care dirijează ce se întâmplă dincolo de suprafața vizibilă pentru ceilalți. Aici sunt emoțiile, gândurile, conflictele, teama de eșec, teama că nu suntem destul de buni, de frumoși sau capabili.
Copiii au tendința de a copia și a da download « căptușelii » emoționale pe care o au mama și tata sau, din contră, opusă lor. E ok să ne exprimam emoțiile, să nu le ascundem. Nu ne traumatizăm copiii decât dacă nu suntem constanți în fapte și simțiri. Copiii au nevoie să ne vadă că ne exprimăm emoțiile sănătos.
Să dezvolte reziliența, atenția, autocontrolul
Să observe tendințele copilului de mic, ce îl atrage, ce îl ține atent într-o activitate, de ce se plictisește repede și să îl susțină, să îi fie alături. Ce nu trebuie să uităm niciodată atunci când ne referim la viitorul copiilor noștri este că din fiecare pasiune pot răsări o sută de meserii.
Oana Moraru are o experiență de 20 de ani în învățământul privat și a sprijinit zeci de școli și grădinițe în procesul de autorizare și acreditare. A format și consiliat echipe de profesori și educatori, a alcătuit oferte educaționale, programe alternative și sisteme de monitorizare a progresului școlar.
Opinia Oanei Moraru despre modul în care poate părintele poate influența performanțele academice ale copilului a fost expusă în cadrul conferinței “Motivație în educație”, facilitată de Kinderpedia.
"Tehnologia ne permite să creăm o amprentă particulară a școlii noastre, dar și să cultivăm valorile universale ale societății. Recomand cu căldură Kinderpedia pentru modul în care ne simplifică munca și ne îmbogățește interacțiunea în comunitatea Helikon."
Descoperă povestea de succes a echipei Helikon cu Kinderpedia.
Cum sprijină Kinderpedia implicarea familiei în educația copilului?
Tehnologia are rolul de a sprijini procesul de învățare. Pe de o parte prin facilitarea accesului la educație de calitate, cu conținuturi bogate și relevante și interacțiuni prompte și variate între elevi și profesori, precum și prin înlesnirea comunicării dintre școală, grădiniță și familie.
Pe Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.
Kinderpedia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare.
Descoperă Cum să alegi o soluție digitală performantă pentru instituția ta.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.




