Ceea ce învățăm este important. Modul în care o facem este crucial

Ce ne deosebește pe noi, oamenii, de restul speciilor este capacitatea de a învăța într-o manieră conștientă. Abilitatea noastră de a filtra și procesa informațiile pentru a ne adapta mediului și pentru a ne îmbunătăți viața, precum și capacitatea de a folosi feedbackul ca o unealtă importantă de învățare, sunt motivele care stau în spatele evoluției speciei noastre.

Stilurile de învățare determină felul în care elevii asimilează cunoștințele

Ca părinți, ne dorim să ne vedem copiii învățând cu drag. Fiecare copil integrează diferite moduri de învățare într-un stil propriu. Unii preferă să învețe prin ascultare, alții prin activitate vizuală, alții prin citit, prin practică sau punând întrebări. Adaptarea metodelor de predare la aceste stiluri de învățare influențează dramatic felul în care elevii asimilează cunoștințele și, mai mult, gradul de entuziasm cu care aceștia învață.

În prezent există șapte stiluri de învățare: vizual, auditiv, verbal, fizic, logic, social și solitar. Indiferent de stilurile cu care rezonează elevii, cu toții au în comun faptul că învață cel mai bine când pot integra în studiu lucrurile de care sunt pasionați, precum muzică, modă, desen, și altele.

"Lucrurile pe care le învățăm cu plăcere nu le uităm niciodată."

Alfred Mercie

Când profesorii își concentrează atenția asupra diferitelor moduri în care copiii învață, ies din sfera dicotomiilor care colorează lumea în alb sau negru. Întrebarea nu este dacă predarea ar trebui să conțină fundamente demonstrate sau să încurajeze gândirea analitică și creativă, ci cum ar trebui îmbinate cele două modalități într-un proces de învățare eficient și care să se plieze pe stilul diferit de învățare al fiecărui elev.

Memorarea nu este sinonimă cu înțelegerea. Cum stimulăm învățarea bazată pe înțelegere

Este demonstrat faptul că elevii rețin mai ușor informații și abilități atunci când înțeleg cum le pot fi de folos în rezolvarea concretă a unor probleme. Când elevii sunt sprijiniți să înțeleagă de ce și cum sunt relevante pentru ei informațiile pe care trebuie să și le însușească, capacitatea de reținere crește. Pentru a crea un mediu propice învățării, trebuie ne concentrăm pe ce se predă – informații, materii - și de ce se predă - înțelegere.

O învățare bazată pe înțelegere este mai greu de realizat decât simpla memorare, iar structura și conținutul lecțiilor și testelor tradiționale încurajează mai degrabă memorarea. Un mediu de învățare bazat pe înțelegerea cunoștințelor asigură profunzime învățării și evaluează dacă elevul a înțeles informația și nu volumul datelor memorate. Acest mediu incorporează strategii meta-cognitive de predare care facilitează demersurile viitoare de învățare.

Responsabilitatea educării copiilor nu este în totalitate a profesorilor sau a părinților. Aceasta ar trebui să fie, de fapt,  rezultatul unei colaborări între acești doi piloni esențiali. Dar, mai mult decât atât, copiii nu învață doar de la familie și profesori. O învățare bazată pe comunitate propune conexiuni cu lumea înconjurătoare pentru a le oferi elevilor o perspectivă mai largă și mai nuanțată.

Puterea comunității facilitează învățarea și  inovația

O cercetare desfășurată de Human Synergetics în peste 100 de organizații a revelat faptul că interacțiunile dintre angajații din Romania sunt bazate cu precădere pe supremație și pe competiție. În spatele acestui fapt stă modul în care am fost încurajați să învățăm încă din etapa pre-școlară: pe cont propriu, mereu în competiție cu ceilalți, având drept scop nu dezvoltarea propriei minți, ci bifarea celei mai mari note.

Dascălii pot să organizeze comunități de învățare în care competiția este înlocuită de camaraderie și studiu în colaborare. Într-un astfel de grup, studenții se pot baza unii pe cunoștințele altora și pot coopera pentru a realiza proiectele în care sunt implicați. Lucrul în echipă și dezbaterile intensifică dezvoltarea cognitivă.

Nu doar copiii pot beneficia de avantajele învățatului în cadrul unei comunități. Aceste principii se aplică deopotrivă și adulților. Profesorii sunt încurajați să se organizeze în astfel de grupuri care asociază un sentiment de entuziasm procesului de învățare ce se transferă apoi în clasă, facilitând inovația și creativitatea. Principiile sunt la fel de relevante și când luăm în considerare alte grupuri, precum părinții și alți membri ai comunității, a căror învățare este, de asemenea, necesară pentru transformarea educației.

“În clipa în care ne oprim din învățat, începem să murim.”

Albert Einstein

Valorile și credințele cu care vin copiii la școală sunt un motor pentru activarea învățării

Învățarea nu este un proces independent. Aceasta depinde întru totul de contextul în care se desfășoară.

Profesorii ar trebui să fie atenți la atitudinea, cunoștințele și înclinațiile pe care copiii le aduc în clasă. Mai mult, aceștia pot să creeze contexte de învățare care să dezvăluie felul în care gândesc elevii. Unghiul din care aceștia văd lumea e cel mai bun punct de pornire pentru înțelegerea formală a unui anumit subiect.

La începutul școlii, învățătorii au șansa de a identifica matricea de valori și eventualele șabloane de gândire ale micilor școlari. Acestea sunt indicii cu privire la preferințele și talentele lor, care pot fi folosite ulterior pentru a adapta conținutul lecțiilor și ritmul de învățare. Diferențele culturale pot influența de asemenea procesul de învățare. Disponibilitatea si ușurința cu care un copil învață despre anumite subiecte sau colaborează cu colegii variază  în funcție de mediul din care provine.

Cunoașterea diverselor stilurilor de învățare ne ajută să asimilăm informația mai ușor și să o reținem pentru mai mult timp. Lucrurile pe care le învățăm ne completează, devin parte din ființa noastră și ne ajută să creăm punți de legătură cu semenii noștri, într-un cuvânt să evoluăm într-o manieră colaborativă, ca specie. 

Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă