Dependența de internet: realitate a secolului al XXI-lea?
Dependența de internet, de telefon sau dependența de tehnologie. Oricum o numim, știm că devine un lucru tot mai real în rândul copiilor din ziua de azi.
Din ce în ce mai mulți părinți își exprimă îngrijorarea legat de faptul că nu reușesc să îi desprindă pe cei mici de dispozitivele electronice, de telefoane, laptopuri și tablete.
În condițiile în care copiii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani petrec în medie 44 de ore pe săptămână în fața ecranelor, părinții sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că utilizarea compulsivă a internetului le răpește experiențele din lumea reală.
Cercetătorii subliniază faptul că petrecerea unei perioade extinse în fața ecranelor și pe internet devine o problemă atunci când interferează cu capacitatea unui copil de a avea o viață normală. Social media și jocurile îi expun pe copii unui număr foarte mare de stimuli pentru creierul lor, iar acest lucru îi poate face să nu-și dorească să ia pauze sau să se concentreze asupra altor lucruri. Tehnologia are un impact negativ asupra copiilor dacă aceștia petrec atât de mult timp pe ecrane încât renunță la mâncare, somn, la efectuarea temelor sau la petrecerea timpului cu prietenii și familia. Cercetările sugerează că utilizarea intensă a internetului poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru stări anxioase în special în rândul adolescenților.
David Anderson, psiholog clinician la Child Mind Institute, sugerează că pentru atingerea unui echilibru în ceea ce privește copiii și dependența de internet, ar trebui să ne asigurăm că îi ajutăm să aibă o relație sănătoasă cu tehnologia, în general. „Ne dorim ca ei să fie activi social, în viața reală, să aibă performanțe școlare și să facă mișcare, dar ar trebui să înțelegem și faptul că, inevitabil, tehnologia face parte din viața noastră de zi cu zi, dar și a copiilor noștri.” afirmă David Anderson.
Este dependența de internet reală?
Utilizarea accentuată a internetului reprezintă o problemă socială în creștere, care este dezbătută la nivel mondial. Dependența de internet impactează viețile oamenilor prin faptul că poate provoca complicații neurologice, tulburări psihologice și probleme sociale. Sondajele efectuate în Statele Unite și în Europa au indicat faptul că între 1,5 și 8,2% din populație recunoaște cât de greu este să se despartă de internet și, prin extensie, de dispozitivele electronice (telefoane, tablete, laptopuri).
Dependența de internet aduce în mod exclusiv schimbări negative de comportament
Marc Potenza, psihiatru la Yale și director al Programului de cercetare a tulburărilor de impulsivitate și de control al impulsurilor, a cercetat dependența de internet, iar concluziile studiilor sale punctează faptul că dependența de internet, spre deosebire de alte dependențe, aduce în mod exclusiv schimbări negative în ceea ce privește comportamentele oamenilor. Atunci când oamenii petrec prea mult timp legați de internet manifestă stări de nervozitate și anxietate, comportamente de izolare socială în viața reală, capacități reduse de concentrare și nivel mic de angajament în alte activități.
Îngrijorarea părinților cu privire la o potențială dependență de internet a copiilor este justificabilă, iar specialiștii recomandă identificarea corectă a momentelor în care cei mici devin prea atașați de ecranele lor, monitorizarea timpului în mod adecvat, ținându-se cont de vârstă și obiectivele folosirii internetului și discutarea deschisă împreună cu cei mici despre plusurile și minusurile folosirii internetului.
Lume virtuală, comportamente reale
„Creierele noastre sunt programate să le placă lucrurile noi și stimulante, iar internetul captează acest lucru”, notează Dr. Matthew Cruger, PhD, neuropsiholog și director al Centrului de învățare și dezvoltare de la Child Mind Institute. „Este mai ușor să deschizi internetul și să fii copleșit de valul de stimuli: culori, sunete, videoclipuri, imagini - decât să te angajezi în sarcini care, deși sunt benefice, nu hrănesc creierul cu un flux la fel de mare de stimuli.” adaugă tot el.
În studiile de specialitate, specialiștii încadrează următoarele comportamente drept manifestări ale dependenței de internet:
- Persoana pierde noțiunea timpului în timp ce este online
- Sacrifică orele de somn necesare pentru a petrece timp online
- Se agită sau manifestă comportamente de furie atunci când timpul petrecut online este întrerupt
- Preferă timpul online în detrimentul timpul petrecut cu prietenii sau familia
- Își pierde interesul pentru activități care erau plăcute înainte de a avea acces online
Ce fac copiii online?
Timpul pe care copiii îl petrec de obicei pe telefoane și alte dispozitive se poate rezuma la: socializare cu alți colegi și prieteni, explorarea intereselor personale, ascultarea de muzică, efectuarea temelor școlare, vizionarea de filme sau de programe TV.
Un raport din 2016 realizat de Common Sense Media a concluzionat: „Ceea ce pare a fi o utilizare excesivă și o distragere a atenției este, de fapt, o reflectare a unor noi modalități de a menține relații cu colegii și de a se implica în comunități care sunt relevante pentru ei."
Dr. Anderson adaugă că „majoritatea activităților pe care copiii le derulează pe internet nu sunt neapărat dăunătoare", cu toate acestea, notează el, este esențial ca părinții sau adulții din viața copiilor să stabilească limite adecvate în ceea ce privește timpul pe internet și în fața ecranelor, să înțeleagă ce fac copiii lor online, pentru a se simți încrezători că aceștia se angajează în sarcinile benefice.
Sfaturi pentru menținerea unui echilibru în ceea ce privește utilizarea internetului și a tehnologiei de către copii:
Activitatea online a copiilor trebuie monitorizată: Este important ca părinții să cunoască și să înțeleagă ce platforme folosesc copiii în mod regulat, să urmărească cât timp petrec zilnic online și șă observe ce activități desfășoară. Util în acest sens ar fi un jurnal de consum online pe care să îl completați împreună. Părinții trebuie să rămână cu o atitudine flexibilă și deschisă spre a înțelege motivele pentru care cei mici își doresc tot mai mult timp pe internet.
Internetul poate avea funcții educative: Copiii ar trebui încurajați să urmărească documentare, să citească lucruri noi despre ceea ce îi pasionează, să folosească internetul drept resursă pentru diverse proiecte la școală sau să acceseze jocuri care să le antreneze flexibilitatea, creativitatea și capacitatea de construire de strategii.
Control parental online: Este recomandat ca părinții să se familiarizeze cu setările de confidențialitate și cu permisiunile de pe site-uri și aplicații precum YouTube, astfel încât să cunoască cum să le folosească corect, în special pentru acele aplicații care permit mesaje directe, chat-uri video, încărcarea de fișiere și utilizatori anonimi.
Puterea exemplului: Întreaga familie ar trebui să aibă un program adecvat și echilibrat de utilizare a dispozitivelor digitale și a internetului. Povestiți copiilor despre importanța momentelor alături de cei dragi în viața reală și de ce este esențial pentru oameni să păstreze un echilibru în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale.
În zilele noastre, copiii și adolescenții au acces ușor la internet. Utilizarea internetului a devenit o parte componentă relevantă a vieții de zi cu zi. Cercetările semnalează existența unor comportamente din sfera dependenței de internet în rândul tinerilor; tocmai din acest motiv, este important să îi ajutăm pe cei mici să navigheze pe internet în mod sănătos și adecvat vârstei lor. Folosirea tehnologiei pentru a vorbi cu prietenii, a asculta muzică, a explora interese și a juca jocuri nu ar trebui să fie o problemă, atât timp cât totul se petrece echilibrat și cu moderație.
Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Kinderpedia este un instrument profesional foarte ușor de utilizat, care le permite profesorilor să evalueze progresul copiilor în orice moment și să împărtășească realizările lor cu părinții în timp real. Observațiile și rapoartele de progres le oferă profesorilor o evaluare precisă a nivelului fiecărui elev în orice momental anului școlar.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?
Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
