Impactul lui „nu încă” și cum influențează învățarea
Unul din obiectivele învățării este progresul, reflectat de rezultatele obținute. Este însă foarte important cum abordăm aceste rezultate și cum privim progresul în ansamblul procesului de învățare. Studiile coordonate de Carol Dweck, promotoarea conceptului de mentalitate flexibilă, arată că un rezultat slab este demoralizant pentru elevi, pentru că îi blochează și poate închide apetitul către învățare și evoluție. Schimbarea perspectivei și transformarea lui nu în nu încă și a lui nu poți în nu poți încă, le dă elevilor încredere în ei și speranța că pot să își îmbunătățească oricând rezultatele.
„Nu încă” este specific mentalității flexibile și este un cuvânt crucial atunci când vrem să stimulăm învățarea bazată pe evoluție permanentă
Studiile realizate pe elevi de 10 ani și modul în care ei gestionează dificultățile și provocările au arătat că, deși primeau sarcini grele, peste capacitățile lor curente, copiii erau stimulați și motivați de perspectiva lui „nu încă”. Când erau abordați așa, copiii se simțeau provocați și înțelegeau că, indiferent de rezultatele curente, ei pot învăța și pot progresa și orice poate fi schimbat. Astfel, ei reușeau să se auto depășească și să rezolve sarcini peste capacitățile lor curente. În schimb, cei cărora le era evidențiat doar rezultatul slab se demoralizau și apelau la strategii care să îi ajute pe termen scurt să „păcălească” rezultatele. Ei se gândeau să copieze, se comparau cu cei mai slabi ca ei și, într-un final, renunțau. Cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală a acestor două categorii de elevi. Cei axați doar pe rezultatele din prezent fugeau de greșeală, iar activitatea lor cerebrală era extrem de slabă. Ceilalți erau extrem de angajați în sarcini, identificau greșelile și le corectau. În cazul lor, în creier se formau noi legături neuronale, care să le sprijine acțiunile.
Atunci când ne creștem copiii într-o gândire de tipul „nu încă”, îi învățăm că țelul în viață este progresul, nu notele
Ei nu vor avea nevoie de validare permanentă pentru a reuși și se vor transforma în acei angajați vizionari, orientați către progres, nu către recompense imediate. Drumul către filosofia lui “nu încă” se construiește încă din copilărie, când este de preferat să lăudăm ceea ce face copilul, nu talentele și calitățile sale. Lauda procesului crește copii rezilienți, în timp ce accentul pus pe individ creează competiție inutilă. Un joc video, de exemplu, care premiază strategia mai presus de rezultate va dezvolta copii cu capacități orientate spre viitor. De fiecare dată când un copil iese din zona de confort, în creierul său se formează legături neuronale puternice și durabile și astfel se dezvoltă inteligența pe termen lung.
Învățarea bazată pe perspectiva lui „nu încă” a dat rezultate, inclusiv în comunități considerate defavorizate, cum sunt cele din Harlem sau în scoli ajutătoare
Copiii considerați inițial fără viitor au ajuns să fie extrem de motivați, să-și dorească mai mult, să se auto depășească și la final să obțină rezultate mult superioare copiilor din școli renumite sau cei proveniți din familii stabile. Dacă inițial, copiii din medii defavorizate se simțeau inferiori și incapabili, odată ce au înțeles că pot progresa și pot deveni mai buni, au pus în practică și și-au îmbunătățit vizibil rezultatele, atât la școală, cât și în relațiile din familie și cu prietenii sau colegii. Odată ce știm că abilitățile pot crește, ține de noi, părinți, profesori, lideri, să introducem această perspectivă în învățare și să le dăm copiilor dreptul de a trăi și învăța în medii care să le stimuleze creșterea. Teoria despre puterea lui “nu încă” a fost expusă de Carol Dweck, cercetător în domeniul motivației și profesor de psihologie la Stanford University din Statele Unite, în cadrul prezentării disponibile aici.
Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Kinderpedia este un instrument profesional foarte ușor de utilizat, care le permite profesorilor să evalueze progresul copiilor în orice moment și să împărtășească realizările lor cu părinții în timp real. Observațiile și rapoartele de progres le oferă profesorilor o evaluare precisă a nivelului fiecărui elev în orice momental anului școlar.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?
Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
