Cum facem atractivă învățarea online?

Una din cele mai mari provocări ale perioadei actuale o reprezintă învățarea online

Dacă pentru ciclul primar lucrurile sunt clare, deoarece există o programă care trebuie respectată, iar atenția copiilor este mai ușor de captat, în cazul preșcolarilor este ceva mai dificil să desfășurăm învățarea online.

În primul rând, copiii trebuie să înțeleagă de ce nu mai pot merge la grădiniță, iar apoi să rămână atenți în fața ecranului, unde nu au parte de interacțiune directă cu educatoarea și colegii.

Valentina Secară, educator și fondator Acorns și Raluca Cimpoiașu, educator și psiholog, oferă câteva instrumente care pot ajuta educatorii să facă mai atractivă învățarea online.

Pentru educatori, principala provocare în învățarea online este să mențină interesul și curiozitatea copiilor, păstrând în același timp obiectivele educaționale

Pentru a face acest lucru este nevoie, în primul rând, de implicarea și cooperarea părinților, care să le explice copiilor, alături de educatori, de ce trebuie să se conecteze online.

Poate ajuta să le spunem că doar clădirea grădiniței este închisă, dar învățarea continuă.

Este important ca și părinții să înțeleagă care este diferența între un curs online și un proces de învățare online. Acesta din urmă presupune conectare, ce facilitează învățarea. Prin onestitatea educatorilor și deschiderea părinților, se creează și se consolidează o comunitate.

Învățarea nu este un proces de predare uni-direcțional, ci este o experiență, a cărei principală componentă este conectarea umană

În momentul în care are loc trecerea de la învățarea în grădiniță la învățarea online, este necesară setarea unor coordonate care să faciliteze procesul.

În primul rând, trebuie stabilită durata orelor, care va ține cont de grupele de vârstă, dar și de specificul copiilor. La început, tranziția se face ușor, întocmai ca și la intrarea la grădiniță.

Este recomandat să se înceapă cu 2 sesiuni online pe săptămână. Ulterior, numărul și durata lor poate crește, diferențiat pe grupe de vârstă.

Pentru grupele 2-3 ani se recomandă sesiuni de 20-30 de minute/zi, urmând ca durata să crească și să ajungă la 40 de minute la grupele 4-5 și 5-6 ani.

Ca și în cazul învățării la clasă, în învățarea online contează calitatea, nu cantitatea

Este extrem de important ca educatorul să creeze o experiență valoroasă pentru copii și să nu uite că, la vârste pre-școlare, învățarea se face prin joacă. Provocarea este continuarea experienței de joacă și în mediul online. Acest lucru se poate realiza prin concentrarea exclusivă pe nevoile copilului.

De mare ajutor este și consecvența și păstrarea rutinei. Înainte de conectarea la lecțiile online, este recomandat pentru copil să mănânce, să aibă puțin timp pentru joacă și să fie încurajat de părinți să se conecteze la toate lecțiile, nu doar aleatoriu.

Învățarea devine atractivă prin stimularea simțurilor copilului – ce vede, ce aude, ce simte

Astfel, educatorul estimează impactul pe care activitatea aleasă îl are asupra copilului, ținând cont de vârstă, de stilul de învățare și de obiectivele învățării. Este foarte important să identificăm în ce pas al tranziției este copilul.

Pentru unii copii este dificil să stea în fața ecranului și au nevoie de mai mult sprijin din partea părinților și înțelegere din partea educatorilor. Copilul nu trebuie să resimtă presiunea lecției online, ci să se simtă bine în fața ecranului. Extrem de important este ca și părintele să se simtă bine și să creadă în proces.

Pentru a ușura concentrarea, este recomandat ca sesiunile să înceapă prin cântece, jocuri sau exerciții fizice, iar în timpul lecției să fie inserate diferite activități care să încurajeze mișcarea.

Este important ca părinții să nu pună presiune mare asupra copiilor și să înțeleagă că nevoia de conectare primează

Copiii au nevoie de o rutină stabilă și să se conecteze la ceva familiar. Astfel, ei pot intra cu 10 minute înainte de sesiunea propriu-zisă, pentru a beneficia de acea conectare și relație specială cu educatorul. Se ține cont de preferințele copilului și de starea lui din acel moment. Copiii care nu pot sta și vor să facă altceva trebuie lăsați, pentru că oricum vor auzi pe fundal și vor prinde noțiunile esențiale.

Este recomandat ca educatorii să diferențieze activitățile în funcție de nivelul copiilor, iar părinților să li se explice că există diferite tipuri de inteligență și ritmuri de învățare, care trebuie respectate.

În ceea ce privește structura lecției online, în primul rând se setează obiectivul, apoi se dă ghidarea copiilor și li se lasă spațiu să lucreze

Atunci când copiii își pierd concentrarea, se pot introduce așa numitele brain breaks, acele modalități prin care copiii sunt readuși în atenție prin jocuri scurte, activități fizice alerte, etc.

O altă unealtă extrem de importantă este folosirea vocabularului pozitiv, prin care copiii să înțeleagă ce așteptări avem de la ei, dar să ia în continuare totul în joacă.

Pentru ca învățarea online să funcționeze, este esențială colaborarea dintre cei trei actori ai săi: educatorul, părintele și copilul

Rolul educatorului este să definească în ce zonă se simte confortabil, care sunt punctele sale forte și ce resurse poate folosi. Astfel se vor stabili responsabilitățile în cadrul echipei. Pentru a stabili comunicarea cu copilul, educatorul trebuie să îl asculte și să fie onest, să îi spună copilului ce simte că nu îi iese bine și unde mai are de îmbunătățit.

Rolul părintelui este acela de partener. El trebuie informat, dar și întrebat ce simte.

Rolul copilului este, de fapt, rolul principal. Copilul are dreptul de a se plictisi, de a fi supărat, iar adulții care conduc procesul de învățare au datoria de a-l înțelege și accepta. Cel mai important lucru pentru un copil este să fie fericit. Astfel, învățarea se va face mai ușor.

Obiectivul principal al educatorului ar trebui să fie starea de bine și de fericire a copiilor

Direcțiile oferite de Valentina Secară și Raluca Cimpoiașu în cadrul conferinței online "Cum facem atractivă învățarea online?" s-au bazat pe experiența de învățare online pe care au avut-o în timpul stării de urgență, când Grădinița Acorns a fost printre primele instituții de învățământ care a continuat procesul de învățare, cu ajutorul platformei Kinderpedia.

Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă

Kinderpedia sprijină învățarea activă, facilitând profesorilor oportunitatea de a le face cunoscute elevilor resurse interactive și atractive care să îi stimuleze să joace un rol activ în propriul proces de învățare. De asemenea, îi menține pe părinți conectați și implicați în educația elevilor. Permite școlilor să colecteze și să analizeze date la diferite niveluri, cu scopul de a îmbunătăți învățarea, precum și practica didactică în general.

Află mai mult

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?

ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?

Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?

normele întregi

De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.

Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?

În practică, statutul de titular este legat de:

existența unui post/catedre în unitate
o decizie de repartizare validată
un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată

Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.

Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?

Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.

Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?

Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.

Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?

Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:

În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.

Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.

Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?

Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.

Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?

Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.

Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?

Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.

Sediile extinse intră în evaluare?

Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.

Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

o problemă identificată
o decizie asumată
o acțiune concretă
un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?

Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.

Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?

Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.

Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?

Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.

Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

organizeze documentele
urmărească procesele
demonstreze aplicarea reală a procedurilor
coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Ce subiect te interesează?

Kinderpedia

Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.

Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.

Îți recomandăm articolele

ARACIP fără panică: autorizare, acreditare și evaluare periodică explicate clar pentru școli și grădinițe

Citește articolul

Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.