Skip to main content
beneficiile bilingvismului

Beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor


Beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor sunt tot mai des discutate, fiind un subiect actual și important pentru o lume aflată în continuă mișcare. Beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor sunt legate de rezultatele școlare, competențele de socializare, competențele multiculturale, flexibilitatea cognitivă și oportunitățile academice și profesionale pe termen lung. 

Cum putem defini bilingvismul?

Definițiile privind bilingvismul sunt variate, în literatura de specialitate existând mai multe perspective. Bilingvismul reprezintă capacitatea de a folosi două limbi, presupune un vocabular bogat în două limbi, accent, structuri gramaticale, expresii, competențe de înțelegere orală și scrisă, competențe de scriere, comparare a nivelului în cele două limbi. Date fiind toate aceste caracteristici, definirea bilingvismului, așa cum am menționat și anterior, este problematică. O persoană poate respecta doar una dintre competențele menționate mai sus și poate fi definită drept bilingvă, nefiind obligatoriu să le împlinească și pe celelalte.  

Definițiile bilingvismului variază de la o competență minimă în două limbi, până la un nivel avansat care îi permite persoanei să funcționeze și să apară ca un vorbitor nativ de două limbi. O persoană se poate descrie ca fiind bilingvă, chiar dacă performanța în cea de-a doua limbă se rezumă doar la capacitatea de a conversa și de a comunica oral. Alții pot fi competenți în citirea în două sau mai multe limbi (sau bi-alfabetizați). O persoană poate fi bilingvă pentru că a învățat în mod simultan cele două limbi sau poate fi definită drept bilingvă și când cea de-a doua limbă este achiziționată mai târziu. 

Bilingvismul poate fi definit în mai multe moduri. A fi bilingv înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți.

Într-o lume a schimbării, a mobilității și a conexiunilor, învățarea mai multor limbi reprezintă un real avantaj pentru fiecare persoană în parte, pentru familii și pentru întreaga societate. 

Procesele cognitive și lingvistice implicate în dobândirea și utilizarea a două limbi sunt sistematic diferite de cele implicate în utilizarea unei singure limbi. Potrivit lui Grosjean, utilizarea bilingvă și/sau a mai multor limbi nu numai că este comună, dar caracterizează probabil majoritatea populației.  Mobilitatea umană, existența mai multor limbi utilizate în cadrul aceleiași comunități și existența limbilor de circulație, favorizează apariția bilingvismului. 

beneficiile bilingvismului vizual

Două treimi dintre copiii lumii cresc în medii bilingve

Creșterea tot mai mare a numărului de școli bilingve demonstrează faptul că părinții și întreaga comunitate școlară înțeleg nevoia dezvoltării acestei competențe încă de timpuriu. Genesee, cercetător în domeniul bilingvismului,  a definit, în lucrările sale, educația bilingvă ca fiind „educația care urmărește să promoveze competența bilingvă prin utilizarea ambelor limbi ca mijloace de instruire pentru părți semnificative ale curriculumului academic”. 

Imersiunea zilnică, pe termen lung, într-o a altă limbă decât cea maternă nu numai că va ajuta copilul să devină competent în această nouă limbă, dar îl va expune unei plaje noi de oportunități. Dovezile rezultate din cercetări recente încep să arate că, dacă ești expus la o educație bilingvă și crești cu un grad ridicat de alfabetizare în ambele limbi, ai mai multe șanse să dezvolți un grad de flexibilitate cognitivă mai bună. Danielle Pergament, jurnalist independent și asociat New York Times, a punctat, în mai multe articole despre bilingvism, faptul că înscrierea copilului într-un program de imersiune lingvistică influențează dezvoltarea ulterioară a acestuia în nenumărate feluri.

Cercetătorii au descoperit faptul că bilingvismul presupune activarea unei limbi și inhibarea celei de-a doua, în funcție de context. Rezolvarea acestui conflict între cele două limbi antrenează creierul bilingvilor și îi ajută să-și întărească mușchii cognitivi. Bilingvii au nevoie de un grad ridicat de control cognitiv pentru a selecta limba destinată vorbirii și pentru a o inhiba pe cea neintenționată.

Un număr mare de cercetări a indicat că bilingvismul - prin practica continuă a controlului limbii - poate avea un impact asupra funcțiilor cognitive, precum și asupra unor aspecte relevante ale funcției și structurii creierului. 

Acuitatea mentală: unul dintre beneficiile bilingvismului în educația timpurie

Copiii preșcolari care învață într-un mediu bilingv tind să fie mai flexibili în comportamentul lor cognitiv și încep să înțeleagă mai profund, de la o vârstă fragedă, subtilitățile funcționării limbii. Se crede că acesta este unul dintre motivele pentru care cei care sunt expuși la o educație bilingvă dezvoltă o acuitate mentală mai bună de timpuriu, dezvoltând instrumentele necesare pentru a rezolva puzzle-uri mentale complexe. 

Bilingvismul reprezintă un subiect complex și actual, iar cercetările încă nu pun în lumină concluzii clare cu privire la beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor. Cu toate acestea, rezultatele existente punctează faptul că beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor sunt legate de îmbogățirea culturală, palierul școlar și academic, oportunitățile ulterioare de carieră și starea generală de sănătate și de bine a copiilor.

Beneficiile culturale ale bilingvismului: atitudine deschisă față de celelalte popoare

Există, desigur, multe beneficii culturale ale unei educații bilingve. Simțul intercultural se dezvoltă atunci când copiii descoperă valorile altor popoare.

Pendularea între două lumi diferite ajută copiii să-și lărgească orizonturile, să intre în contact, să identifice și să preia din tradițiile și valorile fiecărei culturi despre care învată noi lucruri. Acesta este în special, dar nu în mod singular, cazul familiilor de imigranți și al comunităților străine, unde copiii pot crește cu identități culturale duble. Nivelul ridicat de competențe de comunicare și necesitatea de a dezvolta abilități de ascultare pot duce, de asemenea, la o mai bună competență socială care îi poate ajuta pe bilingvi să se adapteze mai ușor la diferite medii multiculturale, precum și să fie mai atenți la sensibilitățile culturale subtile.

Învățarea despre alte culturi este importantă pentru copii și îi ajută să înțeleagă lumea din jurul lor. Îi ajută să crească mai deschiși la minte și să accepte diferențele.

Beneficiile învățării bilingve se reflectă asupra oportunităților viitoare 

Capacitatea de a vorbi fluent două sau mai multe limbi străine a fost întotdeauna extrem de benefică în diferite profesii. Cu toate acestea, acest lucru este din ce în ce mai important în lumea modernă, globalizată, despre care se vorbește atât de mult.

Cunoașterea fluentă a unei limbi suplimentare poate face ca un candidat să iasă în evidență în rândul potențialilor angajatori. De asemenea, deschide uși către oportunități suplimentare pe care cei care nu au aceste abilități le pot pierde.

Capacitatea oamenilor de a se adapta și de a absorbi culturi diferite este în sine un bun prețios pentru companiile care operează în mai multe țări și care au clienți în diferite locații. În cadrul acestor companii globale, angajații care vorbesc mai multe limbi străine sunt probabil mai apreciați și, adesea, mai bine plătiți. Companiile doresc angajați cu o sensibilitate înnăscută la tendințele culturale, să se simtă confortabil să interacționeze cu o varietate de persoane și să aibă abilități de comunicare deosebite. 

Bilingvismul influențează parcursul educațional al copiilor

Adesea, pentru o perspectivă mai amplă a unui subiect, oamenii fac apel la cercetători, autori, teoreticieni străini și ajung să citească articole și lucrări scrise în limbi de circulație internațională; îmbogățindu-și, astfel, bagajul de informații. Pentru ca acest lucru să se întâmple, oamenii au nevoie să stăpânească cel puțin o limbă de circulație internațională. Școlilele pregătesc și facilitează intrarea în contact a copiilor cu limbile străine, iar universitățile își doresc o comunitate de studenți bilingvi care să contribuie la sporirea cunoașterii și la construirea unui schimb reciproc de informații între mai multe țări; prin urmare, vor aprecia acei studenți care reușesc să se descurce și într-o altă limbă decât cea maternă.

Beneficiile bilingvismului asupra stării generale de sănătate

Există un număr tot mai mare de cercetări privind modul în care beneficiile cognitive ale bilingvismului se extind până la combaterea bolilor neurologice și prevenirea declinului cognitiv. Cercetările efectuate la Universitatea Cambridge subliniază dovezile conform cărora bilingvii au un avantaj în ceea ce privește capacitatea cognitivă, interacțiunea socială și abilitățile de comunicare. Bilingvismul previne boala Alzheimer, boala Parkinson și le permite oamenilor să își păstreze plasticitatea cognitivă chiar și la o vârstă foarte înaintată. 

Utilizarea a două limbi previne declinul cognitiv

Karina Chapa, director pentru competență lingvistică, bilingvism și diversitate culturală la Region One Education Service Center, a povestit despre puterea revoluționară a bilingvismului, într-un discurs la TED Talk. Karina Chapa vorbește despre puterea bilingvismului și despre capacitatea acestuia de a revoluționa educația. În cadrul discursului, Karina Chapa povestește despre de ce creierul bilingv este mai flexibili din punct de vedere cognitiv și mai rapid în rezolvarea de probleme; povestește despre cuvintele pe care le folosim la nivel social și conexiunile neuronale pe care le realizăm pentru ca acele cuvinte să fie formate. De-a lungul celor 16 minute de discurs este explicat faptul că deși vorbim despre două limbi diferite (ex: spaniolă și engleză), care presupun cuvinte diferite, sunete diferite și accente diferite, conexiunile neuronale care favorizează apariția cuvintelor atât în engleză cât și în spaniolă, sunt interconectate. În creierul bilingv tot ceea ce s-a stocat la nivel cognitiv în limba maternă, se va transfera automat în a doua limbă învățată, fie că momentul achiziției a avut loc la vârsta de 5 ani sau de 20 de ani. 

Iată aici discursul integral și motivele pe care Karina Chapa le aduce în discuție pentru a sublinia beneficiile bilingvismului. 

Beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor sunt nenumărate. Specialiștii recomandă educația bilingvă, însă fiecare familie trebuie să ia cea mai bună decizie, în funcție de trăsăturile membrilor familiei, de priorități și perspective de viitor, pentru a decide momentul începerii călătoriei bilingve.

Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Kinderpedia este un instrument profesional foarte ușor de utilizat, care le permite profesorilor să evalueze progresul copiilor în orice moment și să împărtășească realizările lor cu părinții în timp real. Observațiile și rapoartele de progres le oferă profesorilor o evaluare precisă a nivelului fiecărui elev în orice momental anului școlar. 


 Află mai mult

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK