Predarea online pentru preșcolari poate fi atractivă

Dacă în primăvară a fost doar o perioadă de testare și acomodare, în prezent predarea online pentru preșcolari și școlari a devenit o realitate zilnică. Educatorii, învățătorii și profesorii au nevoie de instrumente adaptate și practici de lucru pentru a susține predarea online pentru preșcolari și școlari, dar și pentru a o face atractivă și folositoare.

În acest context, Valentina Secară, fondator Acorns Nursery și Raluca Cimpoiașu, director educaţional adjunct Acorns Nursery, au reluat subiectul învățării online pentru preșcolari în cadrul webinarului Cum facem atractivă predarea online pentru preșcolari?, facilitat de Kinderpedia.

Acest webinar a fost organizat în urma numeroaselor întrebări venite de la cadrele didactice cu privire la continuarea procesului didactic în online pentru preșcolari.

Predarea online pentru preșcolari, o realitate la care trebuie să ne adaptăm

De ce predarea online pentru preșcolari?

La această vârstă, copiii au nevoie să fie conectați cu ceilalți. Educatorii ar trebui să țină cont de nevoia copiilor de continuitate. Părinții trebuie să înțeleagă că este important pentru copii să își vadă educatorii, colegii și să se conecteze cu ei. Este nevoie, așadar, de o altă perspectivă asupra copilului.

Scopul principal în predarea online pentru preșcolari este conectarea

Nu vorbim practic de o predare, ci de o experiență. În centrul învățării se află copilul. Când planificăm o activitate, trebuie să ne gândim la ce tip de experiență va avea copilul, nu la ce trebuie el să învețe. Când vedem această oportunitate ca pe o experiență pentru copii și pentru noi, abordarea sesiunilor online va fi diferită.

Un lucru de care trebuie să ținem seama este cum diferențiem predarea online pentru preșcolari.

Ce durată ar trebui să aibă sesiunile în predarea online pentru preșcolari?

În momentul în care gândim sesiunile online, trebuie să ne gândim la nevoile copilului la această vârstă. Tranziția este similară cu intrarea copilului la grădiniță, pentru că este un alt tip de experiență, nouă, diferită. Copiii au o altă disponibilitate dacă înțeleg că grădinița este acum online. Este tot o adaptare, ca și începutul de grădiniță, așa că totul trebuie abordat treptat, în funcție de vârstă. Durata trebuie să fie legată de cât timp se poate focusa un copil la diferite vârste.

Până să intre în online, copilul trebuie pregătit exact așa cum este pregătit atunci când merge la grădiniță. Să se trezească la timp, să își facă rutina de dimineață, să mănânce micul dejun.

Atât părinții cât și educatorii trebuie să înțeleagă că experiența este centrată pe copil și trebuie urmărit interesul acestuia.

Predarea online pentru preșcolari. Lecție sau joacă?

Acest lucru este în strânsă legătură cu așteptările părinților. Sunt anumite lecții predate diferit. Focusul trebuie să fie pe ce putem face, nu pe ce nu putem face. Sesiunile online sunt un fel de joacă, ca și la grădiniță, pentru că astfel învață copiii cel mai bine. Online se vor folosi alte instrumente.

Nevoile de bază ale copiilor de la fiecare vârstă trebuie avute mereu în vedere atunci când structurăm lecțiile online. Acestea vor fi foarte interactive, folosind toate resursele disponibile în mediul online.

Principii de bază în predarea online pentru preșcolari

Pentru a construi o experiență benefică în predarea online, trebuie respectate câteva principii: nevoia de mișcare, folosirea muzicii, implicarea copiilor în activități, structura și pauzele, așa numitele brain breaks.

Mișcarea este foarte importantă, deoarece copiii învață prin folosirea întregului corp. Nu ne putem aștepta ca un copil să stea "cuminte", mișcarea este esențială la această vârstă și este un criteriu important în planificarea activității.

De asemenea, dacă este nevoie de obiecte ajutătoare, cum ar fi mingii sau jucării pentru realizarea mișcării, este bine să îi anunțăm din timp pe părinți.

La vârste mici, nu e suficient să dăm indicații copiilor, ci și noi, ca educatori, trebuie să facem respectivele mișcări în fața ecranului. Întâi arătăm, apoi îi lăsăm pe cei mici să repete.

Cum putem sprijini implicarea și participarea copiilor la predarea online pentru preșcolari?

Dacă părintele va înțelege importanța experienței de predare, fie ea și online, atunci va putea să ofere copilului sprijin și să îl susțină în procesul de învățare. Trebuie înțelese și temerile părintelui, pentru că odată securizat părintele, el va transmite sentimentul de securitate și copilului.

Brain breaks sunt momentele de pauză pentru corp și pentru minte și sunt folositoare atât copiilor, cât și educatorilor. În paralel, se folosesc attention grabers, acele strategii de captare a atenției copiilor.

Este importantă starea pe care o au copiii când încep orele. De aceasta va depinde disponibilitatea lor.

Planificare în predarea online pentru preșcolari

Ce tip de activități se pot face în predarea online pentru preșcolari?

Copiii au aceleași nevoi pe care le au și în grădiniță. Să își arate jucăriile, să folosească mâinile, să miroasă, să audă, etc. De aceea, este bine să alegem în online activități cu care copiii sunt deja familiari de la clasă.

Planificarea ar trebui realizată în avans și transmisă părinților la începutul fiecărei săptămâni, pentru a putea fi pregătiți cu materialele și tot ce este necesar. Copiii pot fi și împărțiți în mai multe grupe sau educatorii pot lucra câte doi, dacă există această posibilitate. Între sesiunile online, mai putem da activități acasă copiilor, conform cu abilitățile lor.

Și în online se pot crea tematici speciale

Folosiți orice prilej, orice dată din calendar pentru a crea momente speciale, pentru a celebra și pentru ca astfel de momente să "rupă rutina".

Care este rolul educatorului în predarea online pentru preșcolari?

Ca și în format fizic, educatorul este acolo pentru a-l ghida pe copil să descopere lumea. El este prezent pentru copii, nu pentru părinți. Mai puțin este mai mult, așa că nu vă străduiți să faceți prea multe. Important este să le oferiți copiilor o experiență de învățare în care să se simtă ascultați și valorizați.

În mediul online, putem transmite emoție prin gesturi, prin voce și putem fi alături de copil, chiar dacă nu suntem prezenți fizic lângă el. Este important să adresăm întrebări copiilor, pentru a vedea cum se simt, ce griji au, ce s-a întâmplat cu ei. Este foarte important să fim alături de copii și ei să simtă asta.

Experiența online poate crea o poveste și este despre a învăța să fim împreună altfel.

Mai multe detalii despre predarea online pentru preșcolari puteți afla și din articolul Cum facem atractivă învățarea online?

Acorn Nursery foloseşte Kinderpedia de peste 3 ani. Află care este experienţa de utilizare a managementului şi personalului grădiniţei, precum şi ce beneficii le aduc funcţionalităţile platformei, din studiul de caz realizat la Acorns Nursery.

Cum sprijină Kinderpedia învățarea activă și tranziția către o clasă modernă

Kinderpedia sprijină învățarea activă, facilitând profesorilor oportunitatea de a le face cunoscute elevilor resurse interactive și atractive care să îi stimuleze să joace un rol activ în propriul proces de învățare. De asemenea, îi menține pe părinți conectați și implicați în educația elevilor. Permite școlilor să colecteze și să analizeze date la diferite niveluri, cu scopul de a îmbunătăți învățarea, precum și practica didactică în general.

Află mai mult

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?

ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?

Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?

normele întregi

De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.

Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?

În practică, statutul de titular este legat de:

existența unui post/catedre în unitate
o decizie de repartizare validată
un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată

Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.

Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?

Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.

Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?

Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.

Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?

Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:

În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.

Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.

Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?

Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.

Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?

Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.

Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?

Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.

Sediile extinse intră în evaluare?

Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.

Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

o problemă identificată
o decizie asumată
o acțiune concretă
un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?

Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.

Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?

Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.

Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?

Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.

Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

organizeze documentele
urmărească procesele
demonstreze aplicarea reală a procedurilor
coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Ce subiect te interesează?

Kinderpedia

Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.

Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.

Îți recomandăm articolele

ARACIP fără panică: autorizare, acreditare și evaluare periodică explicate clar pentru școli și grădinițe

Citește articolul

Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.