Skip to main content
educatia bilingva

Educația bilingvă pentru preșcolari


Educația bilingvă pentru preșcolari reprezintă un subiect actual și de interes pentru sistemele de instruire din întreaga lume. Școlile și grădinițele înțeleg importanța mobilității umane pentru secolul al XXI-lea și de ce este esențial ca elevii să se obișnuiască, încă de la vârste fragede cu limbile de circulație internațională. În contextul unei lumi tot mai variate și în continuă schimbare, necesitatea cunoașterii a cel puțin unei limbi străine a devenit esențială. 
Pentru a ne înțelege, pentru a colabora și pentru a transmite mesaje persoanelor din alte țări trebuie fie să cunoaștem sistemul lingvistic al persoanelor respective, fie atât noi cât și ceilalți să utilizăm o limbă de circulație internațională.  

Contextele de învățare și de muncă tot mai multiculturale și mobile au accentuat nevoia de a descoperi și învăța limbi străine. Comisia Europeană sublinia în anul 2011 faptul că tendința actuală, în multe sisteme europene de învățământ, este de a începe acest proces bilingv cât mai devreme, pentru a maximiza învățarea aproape nativă a limbilor străine de către copii.  Astfel, pentru educația bilingvă a preșcolarilor sunt implementate diferite forme de pedagogie bi și multilingvă, care se suprapun peste curriculumul deja stabilit.  

Învățarea unei limbi străine reprezintă unul dintre cele mai
importante avantaje pe care i le putem oferi copilului!

Copiii mici învață limbi străine în mod natural, având o capacitate înnăscută de a învăța mai multe limbi simultan. Copiii nu numai că pot procesa o nouă limbă fără efort, dar dobândesc mai rapid și pronunția nativă. Studiile au arătat faptul că educația bilingvă pentru preșcolari ajută la îmbunătățirea capacității de rezolvare a problemelor, stimulează memoria de lucru și capacitatea de a gândi abstract. De asemenea, educația bilingvă pentru preșcolari le permite acestora să interacționeze cu informații despre alte culturi, fiind stimulată, astfel, curiozitatea și aprecierea pentru înțelegerea mai multor puncte de vedere.

Există mai multe teorii, privind dezvoltarea copilului, care discută direct sau indirect implicațiile educației bilingve. Conform teoriei lui Piaget privind dezvoltarea cognitivă, modul de gândire al copiilor diferă foarte mult de cel al adulților. Teoria lui Piaget punctează faptul că cei mici învață să folosească limbajul în stadiul preoperațional, când au între doi și șase ani. Prin urmare, în această etapă de dezvoltare ei sunt cei mai susceptibili, iar învățarea unei limbi străine ar fi mai ușoară.

Educația bilingvă în primii ani de viață: ce spune știința

Părinții bilingvi își exprimă vocal dorința de a crește copii bilingvi, competenți și dinamici. Bilingvismul se referă la capacitatea de a folosi două limbi în viața de zi cu zi. Bilingvismul este ceva tot mai firesc și comun în multe părți ale lumii, iar cercetările arată faptul că una din trei persoane este bilingvă sau multilingvă.

Școlile de imersiune lingvistică: elemente noi în sistemele de învățământ

În Statele Unite, un număr mare (și în creștere) de bilingvi trăiesc în California, Texas, Florida și New York. Se preconizează că, până în 2035, peste 50% dintre copiii înscriși la grădiniță vor fi crescut vorbind acasă o altă limbă decât engleza.  În mod similar, în Toronto, până la 50% dintre elevi au ca limbă maternă o altă limbă decât engleza. Specialiștii spuncă este foarte probabil ca această tendință să se extindă și pe continentul european. Din acest motiv, școlile de imersiune lingvistică au devenit tot mai populare.

Școlile de imersiune accelerează procesul de dobândire de către elevi nu doar a competențelor de alfabetizare într-o nouă limbă, ci și a abilităților și cunoștințelor dobândite în procesul de școlarizare obișnuit. Prin urmare, specialiștii susțin faptul că un program de imersiune în două limbi ar conduce la un efect pozitiv asupra capacității de învățare a elevilor. Este necesar să se extindă programele de educație bilingvă și să se încurajeze dobândirea celei de-a doua limbi în sectorul educațional prin înființarea de programe de imersiune. Modelele duale de îmbogățire a limbilor străine au favorizat un mediu de învățare pozitiv și responsabilizant pentru dezvoltarea elevilor.

Copiii vor deveni bilingvi în mod natural atunci când vor vedea nevoia de a comunica în două limbi. Prin urmare, un mediu de clasă în care copilul trebuie să comunice în cea de-a doua limbă pentru a participa și a se face înțeles este absolut crucial.  

Educația bilingvă: impact pozitiv asupra dezvoltării copiilor

Educația bilingvă are un impact pozitiv asupra dezvoltării copiilor preșcolari și este esențial să sprijinim o politică eficientă în această direcție. Promovarea programelor de imersiune în două limbi ar fi o opțiune excelentă. Un program de imersiune în două limbi este un model de instruire care oferă elevilor o instruire bazată pe conținut în două limbi. Scopul este ca toți participanții să poată deveni competenți și alfabetizați în ambele limbi, îndeplinind, de asemenea, un standard academic ridicat.Lumea pe care o cunoaștem se transformă constant. Oamenii sunt tot mobili, înconjurați de multiculturalitate, iar competențele lingvistice, într-o altă limbă decât cea maternă, au devenit esențiale pentru o bună desfășurare a activităților zilnice. Vorbim la muncă, în mediul academic sau școlar și cu prietenii și în alte limbi decât limba maternă, iar acest lucru semnalează specialiștilor faptul că intrarea în contact cu o a doua limbă ar trebui să aibă loc încă de timpuriu.

O soluție în acest sens este școala de imersiune. Educația bilingvă aduce beneficii semnificative asupra dezvoltării preșcolarilor, de la antrenarea capacității de rezolvare de probleme, până la antrenarea memoriei de lucru.

Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Kinderpedia este un instrument profesional foarte ușor de utilizat, care le permite profesorilor să evalueze progresul copiilor în orice moment și să împărtășească realizările lor cu părinții în timp real. Observațiile și rapoartele de progres le oferă profesorilor o evaluare precisă a nivelului fiecărui elev în orice momental anului școlar. 


 Află mai mult

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK