Elevii de astăzi vor câștiga mai puțin, ca rezultat al decalajelor de învățare din ultimul an

Restricțiile sanitare și izolarea pe care le-am experimentat în 2020, ca mijloc de a limita extinderea Covid-19 au pus educația pe tușă, peste tot în lume. Măsurile au trecut cu vederea prețul pe care elevii abia acum încep să-l plătească. Pierderile de materie acumulate în timpul cât școlile au fost închise îi vor urma pe elevi pe piața muncii și atât ei, cât și țările din care aceștia fac parte, vor fi afectate de consecințele acestor pierderi în sectorul economic.  

Materia pierdută în perioada școlii online se va reflecta în veniturile viitoarei generații de angajați. Aceștia pot avea salarii cu 3% mai mici 

O componentă principală a politicilor de dezvoltare economică este investiția în capital uman. Oamenii mai capabili sunt mai productivi și se adaptează mai ușor la schimbările de natură tehnologică.

Urmările pandemiei asupra educației vor avea un impact negativ asupra viitorului generațiilor actuale de elevi. Aceste consecințe vor avea efecte în lanț asupra economiei mondiale pe care le vom conștientiza concret în viitorul mai îndepărtat.

Închiderea școlilor impusă de pandemie are drept consecință pierderi de materie care nu vor putea fi recuperate chiar dacă școlile își vor reveni la standardele de performanță de dinainte de această perioadă tulburătoare. Dacă nu vor fi remediate, aceste pierderi vor avea efecte dramatice și de lungă durată, atât asupra elevilor în cauză, cât și asupra fiecărui stat. Deși nu se cunosc pierderile concrete, studiile estimează diminuarea veniturilor elevilor din clasele I-XII cu aproximativ 3% pe parcursul vieții. 

Statele în care școlile au fost închise și elevii au suferit pierderi de materie pot avea un PIB cu 1.5 mai mic

Pentru state, creșterea economică redusă cauzată de aceste pierderi, poate duce la un PIB cu 1.5% mai mic pentru restul secolului în care ne aflăm. Aceste pagube se vor adânci în scenariul în care școlile vor fi închise și în viitorul an școlar.

Raportul Impactul Covid-19 asupra copiilor din Europa realizat de Organizația Salvați Copiii relevă că, la începutul lunii aprilie 2020, la nivel global, 1,6 miliarde de elevi nu mergeau la școală.  Din cele 11 țări europene care au făcut parte din studiu, România are cel mai mare procent de copii aflați în risc de sărăcie, 34,6%. Studiul arată că 47% dintre elevi au folosit doar telefonul mobil pentru a participa la cursurile online - un indice mult peste media altor state din Uniunea Europeană - iar 27,7% au avut materii școlare neacoperite pe durata suspendării cursurilor.

Pierderile economice vor fi resimțite cu precădere de elevii din mediile dezavantajate. Datele indică faptul că elevii ale căror familii nu au resursele necesare pentru a sprijini învățarea offline vor înfrunta pierderi de materie mai mari decât colegii lor din medii mai avantajate. Pentru că nu au putut îndeplini condițiile necesare accesării școlii online – laptop sau computer, acces la internet, îndrumare din partea profesorilor -  copiii din mediile defavorizate au fost privați de educația de care au nevoie pentru  a-și depăși condiția. Lăsate nerezolvate, discrepanțele de șanse vor duce la decalaje profesionale. Pentru copiii din medii defavorizate, școlile sunt mai mult decât un spațiu de învățare. Pentru ei, acestea sunt un loc sigur, unde primesc hrană, servicii de consiliere și protecție și se joacă cu prietenii lor. Profesorii pot fi pentru copii persoanele de încredere la care pot apela când au nevoie de ajutor.  

Pentru mulți elevi  școala online „a fost admirabilă, dar a lipsit cu desăvârșire”

Școala online a evoluat treptat odată cu bunele practici pe care profesorii le-au descoperit din mers, dar elevii s-au confruntat cu probleme precum dificultăți de învățare, izolare sau lipsa resurselor necesare. Pe lângă progresul lor educațional, închiderea școlilor a avut consecințele negative și asupra sănătății emoționale a copiilor, dar și asupra siguranței lor online. Dascălii sunt cei care au informații direct de la sursă despre felul în care elevii s-au adaptat la școala online. De la teme nepredate, la examene cu rezultate dezastruoase, profesorii sunt martorii dezinteresului și a pierderilor de materie, ale căror consecințe economice îi vor urmări pe elevi pe întreg parcursul vieții.  

Ce lecții am învățat din școala care ne-a scos pe toți - profesori, elevi, părinți - din zona de confort?

Învățământul online a schimbat întru totul criteriile de evaluare a competențelor de predare pe care le au profesorii. Totul s-a redus, în acest an pandemic, la puterea de adaptare a dascălilor. Aceștia au fost nevoiți să își schimbe peste noapte modul de a preda, să adopte metode inovatoare de a rămâne conectați cu elevii lor și să depună eforturi mult mai mari pentru a acoperi materia din programa școlară.

Identificarea experiențelor pozitive ajută nu doar în planificarea pentru următorul an școlar, ci și la felul în care ne raportăm la o situație: suntem deja familiarizați cu școala online, iar dacă ne concentrăm mai mult pe aspectele pozitive, vom realiza că orice situație vine cu un potențial de creștere și învățare.

Avantajele tehnologiei în predare sunt fără echivoc. Însă pentru a ajunge la beneficii, predarea cu ajutorul instrumentelor digitale trebuie să îndeplinească anumite condiții ce țin de infrastructură – device-uri și conexiune bună la internet, dar și de mentalitate – un mod de gândire care să încurajeze inovația, capacitatea de schimbare și avantajele secolului în care trăim. 

Creșterea competențelor digitale ale profesorilor și predarea personalizată pot diminua decalajele de învățare

Acum este momentul să demonstrăm că ne-am însușit cu adevărat lecțiile predate de pandemie. Singurul mod în care scăderile economice pot fi diminuate este o evoluție accelerată, dar necesară a școlilor. Cercetările în acest domeniu sugerează că adaptarea capacităților digitale ale profesorilor la noile cerințe de predare ar putea crește performanțele școlilor. În plus, pentru că perturbările de activitate pe care le-au suferit școlile vor adânci diferențele în nivelul de cunoștințe al elevilor, trecerea către o predare personalizată le-ar aduce elevilor mai multe beneficii.

În ceea ce privește pierderile de materie pe care elevii le-au suferit în timpul închiderii școlilor, soluția este intuitivă: recuperarea orelor pierdute. Aceasta reunește strategii privind reducerea decalajelor și realizarea unor programe de educație remedială pentru a diminua ceea ce mulți dintre elevi au pierdut în acest an.

Citește despre Școala Remedială de Vară, o inițiativă a Alianței pentru Educație Remedială (A.E.R). 

Măsurile sanitare vor pregăti școlile să devină sisteme de educație reziliente

Măsurile care trebuie implementate pentru a reduce impactul negativ al pierderii materiei se concretizează pe trei paliere: social, administrativ și sanitar. Una dintre măsurile urgente recomandate la nivel guvernamental îl reprezintă sprijinirea familiilor defavorizare, pentru ca, prin dispozitivele digitale necesare și conexiune la internet, toți copiii să poată participa în mod egal la școala online.

O altă măsură se referă la planificarea intervențiilor inovatoare care să reorganizeze școlile pentru următorul an școlar. Acest lucru include pregătirea cadrelor didactice în susținerea lecțiilor online și garantarea materialelor personalizate și de suport de învățare pentru elevii aflați în situațiile cele mai dificile.

Din punct de vedere sanitar, indiferent de localitate și de resursele autorităților locale, va fi obligatoriu ca instituțiile de învățământ să asigure condiții de siguranță medicală și monitorizare a aplicării regulilor sanitare și de distanțare socială, încât toți copiii să învețe în condiții decente și sigure în școlile lor. Aceste măsuri se pot traduce concret în repararea și renovarea spațiilor, grupuri sanitare în interiorul școlilor, apă curentă, canalizare, transport, spații pentru timp liber și activități sportive etc.

„Evoluția spectaculoasă a tehnologiilor AI aduce transformări dramatice în ecosistemele educaționale din întreaga lume. Era industrială este istorie. La fel și practica de a pregăti elevii pentru realizarea de sarcini repetitive. Toate acestea vor fi automatizate și optimizate de mașini. Este însă mai important ca niciodată să vedem și să prețuim potențialul unic al fiecărui individ.”  a declarat Evelina Necula, co-fondatoare Kinderpedia

„Adulții de mâine au nevoie de creativitate, abilități de colaborare, cetățenie globală și o atitudine responsabilă față de mediu. Nu în ultimul rând, au nevoie de competențe digitale. Modul în care folosim astăzi tehnologia în sălile de clasă va modela modul în care copiii noștri o vor percepe în viitor. Și tocmai acesta este motivul pentru care, la Kinderpedia, ne angajăm să proiectăm și să promovăm tehnologia care dă putere profesorilor și reunește comunitățile educaționale. Cu scopul de a facilita copiilor noștri folosirea instrumentelor digitale cu ușurință și încredere pentru a rămâne conectați, pentru a-și simplifica munca și pentru a-și îndeplini obiectivele de zi cu zi.” a concluzionat Evelina.

Descoperă Kinderpedia