Bullying și cyberbullying: Cum abordăm și prevenim aceste fenomene
Bullying și cyberbullying - fenomene atât de întâlnite în societatea de astăzi, câștigă tot mai mult teren și în rândul copiilor, cu atât mai mult cu cât frecvența utilizării tehnologiei care încurajează activitatea din mediul online, transformă bullyingul în cyberbullying.
Cum putem preveni și lua atitudine în cazul bullyingului? Află în rândurile următoare care este fundamentul teoretic, ce zic studiile, dar și ce recomandări au specialiștii din domeniu.
Ce este bullying-ul?
Ceea ce până nu demult treceam cu vederea ca o „șicanare” aparent normală între copii, în pauze, capătă azi forme mult mai agresive și mai complexe. Astfel, manifestări de bullying sunt considerate agresiunea fizică, hărțuirea verbală, excluderea socială, dar și amenințările online. Consecințele bullying-ului pot lăsa răni profunde atât asupra agresorului, cât și a victimei. Pe termen lung, întregul climat al comunității școlare e afectat, transformându-se într-un mediu dominat de frică și neîncredere.
În American Psychological Association Dictionary (APA Dictionary), fenomenul de bullying este definit drept un comportament amenințător și agresiv, persistent sau care poate lua forma și unui abuz verbal adresat altor persoane, aflate într-o altă situație de vulnerabilitate.
Tot aici se vorbește și de cyberbullying, care este o formă de bullying situată în mediul online, o hărțuire cibernetică sau un comportament de amenințare prin intermediul tehnologiei electronice, cum ar fi telefoanele mobile, e-mailurile și mesajele text.
SONDAJ: 6 din 10 copii cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani au fost supuși bullying-ului fizic prin pedepse corporale, între 2005-2013
Datele UNICEF din sondaje reprezentative la nivel național realizate în 56 de țări între 2005–2013 arată că aproximativ 6 din 10 copii cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani au fost supuși bullying-ului fizic, prin pedepse corporale. În medie, 17% dintre copii au suferit pedepse fizice severe.
Tipuri de bullying
Putem vorbi de existența mai multor tipuri de bullying, ceea ce ne face să-l recunoaștem și să-l catalogăm mult mai ușor. Iată tipologia acestui fenomen și câteva exemple întâlnite, care ne pot ajuta să explicăm acest lucru și copiilor.
Bullyingul fizic sau hărțuirea fizică este poate una dintre cele mai evidente forme. Ia forma unor lovituri aplicate victimei, fie că vorbim de pumni, palme, împingeri sau spargeri și deteriorări de bunuri materiale. Acestea sunt semne ale agresiunii fizice. Putem vorbi și de o formă a bullying-ului verbal, care începe de la tachinare, urmată de remarci grele și denigratoare la adresa victimei. În timp, acest tip de bullying poate duce la abuz emoțional și poate avea impact asupra sănătății mintale.
Nu în ultimul rând, o nouă formă de agresiune apărută ca urmare a evoluției tehnologice este cyberbullying-ul. Internetul a oferit ocazia unor oameni rău intenționați să interacționeze rapid și ușor cu alte persoane, transformându-le în victime. Peste 59% din adolescenți se confruntă cu atacuri în mediul online. Cu toate acestea, nu doar ei sunt vizați, când vine vorba de acest tip de agresiune. Comentariile răutăcioase pe rețelele de socializare sau mesajele de amenințare sunt doar două exemple de hărțuire cibernetică experimentate chiar și de adulți. 
Mai multe despre cyberbullying
Cyberbullying-ul este o acțiune intenționată de folosire de informații de către o persoană sau un grup, pentru a hărțui/amenința/intimida unul sau mai mulți indivizi în mediul online sau folosind mijloace tehnologice. Atacul poate varia ca formă (“body shaming”, “hate speech”, “sabotaj profesional” făcând apel la aspectul sexual și integritatea individului, amenințări legate de violența sexuală și “cyberstalking”), însă scopul principal fiind acela de a sublinia un dezechilibru de putere între agresor și victimă.
Cyberbullyingul este recunoscut ca o amenințare serioasă nu doar asupra sănătății fizice a oamenilor, ci și a stării de bine emoțional. În ciuda conștientizării acestei provocări serioase, se pare că problema continuă să crească dacă nu se depune un efort conștient de a o opri și nu sunt implicate autoritățile relevante.
Este important ca noi, ca adulți, să ne informăm corect pentru a putea îndrepta copilul către un comportament adecvat, care nu favorizează dezvoltarea fenomenului în niciuna dintre situații, fie că vorbim de copil în postura de spectator, agresor sau victimă.
Efecte nocive ale fenomenului de bullying
Este de la sine înţeles faptul că agresivitatea şi violenţa influențează în mod negativ educaţia. În acest context, elevul-victimă poate prezenta următoarele caracteristici:
- teama de a mai merge la şcoală;
- stare generală de nervozitate;
- refuzul de a mai merge la şcoală;
- elevul poate începe să-şi procure diverse arme pentru a se putea apăra împotriva agresiunilor;
- sănătatea fizică și psihică a elevului este vizibil afectată;
- la nivel fizic pot apărea diverse urme ale violenţelor suferite;
- stima de sine suferă şi ea modificări semnificative;
- elevul poate recurge la ingerarea diverselor substanţe interzise de lege, ca răspuns la agresiunile suportate;
- apariţia tulburărilor digestive şi psiho-motorii;
- se poate vorbi de abandonul şcolar şi chiar de delincvenţa juvenilă în contextul bullying-ului repetat pe perioade lungi de timp;
- apariţia atacurilor de panică, a reacţiilor somatice, a depresiei şi chiar a tentativelor de suicid (Berkowitz, 1989; Henry, 2000).
Cei de la Salvați Copiii, ne ajută să vedem ce putem face ca părinți atunci când observăm sau bănuim un comportament de bullying, este discuția deschisă cu copilul, fie că este victimă, agresor, sau spectator. Câteva întrebări pe care le puteți adresa pentru a iniția o discuție sunt:
- Știi ce înseamnă bullying?
- Știi cum să îți dai seama dacă cineva e doar răutăcios cu tine sau este un bully?
- Te-a făcut cineva la școală să te simți slab, neputincios sau urât?
- Ți se întâmplă să fii răutăcios cu alții copii doar pentru distracție?
- Ai râs, împreună cu alți copii, de cineva mai mic sau mai slab? Cum te-ai simțit atunci?
- Te simți în siguranță când mergi la școală?
- În grupul tău de prieteni, obișnuiți să folosiți porecle? Există cineva care se simte jignit de porecla pe care i-ați pus-o?
Când vine vorba de activitatea școlară, numeroase situații conflictuale își pot găsi răspuns într-o relație mai de încredere și într-o colaborare eficientă între școală și familie. Această idee a stat și în spatele dezvoltării Kinderpedia, platforma de management și comunicare adresată școlilor și grădinițelor. Setul complet de funcționalități ale platformei și aplicațiilor mobile au ca scop crearea unui parteneriat între școală și familie și plasarea colaborării dintre elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare.
Pe Kinderpedia, profesorii contribuie și au acces la un istoric al evoluției academice a copiilor, cu observații și rapoarte de progres. Prin intermediul canalelor de comunicare dedicate, pot oferi feedback și pot colabora cu păriții la îndrumarea adecvată a copiilor. La rândul lor, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când înțeleg ce presupune învățarea, și sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.
Astfel, prin reglementarea utilizării intrumentelor tehnologice la nivel școlar se poate crea un mediu pozitiv și incluziv în care toți elevii să se simtă în siguranță, iar părinții mai apropiați de ce se întâmplă în școală.
Recomandări UNICEF pentru a preveni diverse forme de bullying
UNICEF vorbește despre importanța prevenției în cazul acestor fenomene și ne indică 8 pași care ne pot ajuta în gestionarea acestor situații împreună cu copiii.
- Primul pas pentru a menține copilul într-un context sigur, fie că este vorba de un conflict fizic sau online, este să te asiguri că acesta cunoaște real problema cu care se confruntă.
- Explică copilului fenomenul de bullying și cyberbullying, dar și cauzele și efectele care apar. Odată ce știu ce este hărțuirea, copiii vor putea să o identifice mai ușor, indiferent dacă li se întâmplă lor sau altcuiva.
- Vorbește deschis și frecvent cu copilul despre acest lucru. Dacă îi povestești deschis despre bullying, copilul se va simți confortabil să-ți spună dacă sesizează în comunitatea lui sau dacă întâmpină această situație.
- Verifică zilnic programul copilului tău și întreabă-l despre timpul petrecut la școală, dar și despre activitățile online, interesându-te nu numai despre orele și activitățile lui, ci și despre sentimentele și starea lui emoțională.
- Încurajează copilul să fie un model pozitiv. Există trei părți implicate în hărțuire, așa cum am menționat și mai sus: victima, agresorul și spectatorul. Chiar dacă copiii nu sunt victime ale bullying-ului, ei pot preveni bullying-ul prin faptul că sunt incluzivi, respectuoși și amabili cu colegii lor. Dacă sunt martori la acte de hărțuire, ei pot lua apărarea victimei, pot oferi sprijin și/sau pot pune la îndoială comportamentele de hărțuire.
- Ajută la dezvoltarea încrederii în sine a celui mic. Încurajează-l să se înscrie la cursuri sau să se alăture activităților care îi plac în comunitatea din care face parte. Acest lucru va contribui, de asemenea, la consolidarea încrederii, precum și la formarea unui grup de prieteni cu interese comune.
- Fii un model. Arătă-i copilului cum să se poarte cu alți copii și adulți, cu empatie, bunătate și respect, făcând același lucru cu cei din jurul tău. Copiii își privesc părinții ca exemple de comportament, inclusiv în ceea ce privește ceea ce privește comportamentul din mediul online.
- Fă parte din experiența lui online. Familiarizează-te cu platformele pe care le folosește copilul și explicați-i cum se leagă lumea online și cea offline. Avertizează-l cu privire la diferitele riscuri cu care se va confrunta în spațiul digital.
Indiferent de tipul de bullying, adulții, fie că vorbim de profesori sau părinți, trebuie să acționeze. Copiii, fie ei agresori, victime sau doar martori, nu pot conștientiza la vârste fragede, impactul pe care acest fenomenul îl poate avea. Este esențial să fim atenți la orice semnal de alarmă, să investigăm și să acționăm spre gestionarea și diminuarea bullyingului.
Poate nu știai, dar în România, a apărut Legea nr. 221/2019, intitulată și Legea Anti-Bullying, o premieră pentru protecția violenței psihologice în instituțiile de învățământ din România. Legea de prevenire și combatere a bullyingului, completată de normele metodologice utile.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?
Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
