
Bilingvismul: influențe asupra creierului uman
Bilingvismul transformă și modifică creierul uman și este o abilitate valoroasă pentru foarte multe paliere profesionale și situații de viață.
Cunoașterea mai multor limbi reprezintă un beneficiu nu doar pentru această lume în continuă schimbare, ci și pentru că antrenează flexibilitatea creierului, capacitatea de rezolvare de probleme și de găsire de strategii. Limbile străine sunt ferestre către diferite culturi, permițându-ne să ne conectăm cu alte persoane din întreaga lume.
Ce se întâmplă cu creierul nostru atunci când învățăm o limbă nouă?
Cei de la Halo Neuroscience explică aici cum formăm conexiuni neuronale atunci când învățăm și cum, prin exercițiu, aceste conexiuni neuronale devin din ce în ce mai puternice. Conexiunile neuronale se formează atunci când învățăm, indiferent dacă învățăm un exercițiu la matematică, să cântăm la chitară sau o nouă limbă.
Cercetările au demonstrat faptul că, pentru peste 90% din populație, activitatea neuronală care permite folosirea limbajului are loc în emisfera stângă a creierului. Cu toate acestea, învățarea limbilor străine este o procedură complexă, despre care oamenii de știință au stabilit că nu se limitează la nicio emisferă a creierului, ci implică un schimb de informații între partea stângă și cea dreaptă.
Profesorul de psihologie și lingvistică de la Pennsylvania State University, Dr. Ping Li, explică faptul că o cunoaștere completă a unei limbi include reținerea cuvintelor (lexicon), învățarea sistemului de sunete (fonologie), dobândirea sistemului de scriere (ortografie), familiarizarea cu gramatica (sintaxă) și preluarea modalităților subtile de exprimare (pragmatică).
Aceste elemente lingvistice distincte necesită activarea de către creier a diferitelor părți. Principalele părți ale creierului implicate în procesele lingvistice sunt Aria Broca, situată în lobul frontal stâng, responsabilă de producerea și articularea vorbirii, și Aria Wernicke, din lobul temporal stâng, asociată cu dezvoltarea și înțelegerea limbajului
Partea din creier în care oamenii stochează o a doua limbă variază în funcție de vârsta la care această a doua limbă este dobândită. Un studiu realizat la Memorial Sloan-Kettering Cancer Center din New York, cu ajutorul a 12 voluntari bilingvi, a dezvăluit că atunci cînd o a doua limbă este învățată de timpuriu, este stocată împreună cu limba maternă; dacă a doua limbă este învățată la vârsta adultă, este salvată într-o altă zonă a creierului.
Creierul stochează limbile separat în diferite momente ale vieții, ceea ce înseamnă că structurile implicate în achiziția și procesarea limbilor nu sunt fixe, ci se schimbă, având loc o adaptare corticală atunci când se adaugă o nouă limbă.
Modificările din creier care au loc ca urmare a învățării unei limbi străine au legătură cu neuroplasticitatea sau capacitatea creierului de a-și schimba sau modifica structura. Atunci când o persoană vorbește fluent două (sau mai multe) limbi străine, ambele limbi sunt mereu active în creier, solicitând creierului să le gestioneze și să le diferențieze în mod constant. Acest lucru ajută la explicarea faptului că dimensiunile, structurile și funcțiile creierului sunt diferite la persoanele multilingve.
Beneficiile directe pe care bilingvismul le are asupra creierului
Dovezile recente sugerează un impact pozitiv al bilingvismului asupra cogniției, inclusiv asupra apariției mai târzii a demenței. Învățarea limbilor străine ajută la îmbunătățirea abilităților de gândire și a capacității de memorare a oamenilor. Elevii bilingvi se concentrează mai bine, ignorând distragerile mai eficient decât cei care vorbesc o singură limbă.
Deoarece centrii lingvistici din creier sunt atât de flexibili, învățarea unei a doua limbi străine poate dezvolta noi zone ale minții și poate întări capacitatea naturală a creierului de a se concentra.
Conform studiilor și performanțelor obținute la teste de către persoanele multilingve, abilitatea de a vorbi mai multe limbi duce la:
- O inteligență mai mare
- Îmbunătățirea abilităților de gândire și de citire
- O mai bună memorie, atenție, concentrare și comunicare
- Fluență verbală sporită
- Mai multă flexibilitate a creierului
Cum influențează bilingvismul funcțiile executive?
O funcție executivă mai puternică înseamnă că persoanele bilingve sau multilingve sunt, în general, mai bune la analizarea mediului înconjurător, la multitasking și la rezolvarea problemelor. Există, de asemenea, dovezi că aceștia au o memorie de lucru mai mare chiar dacă sarcina în cauză nu are legătură cu limba. De asemenea, multe studii au demonstrat faptul că persoanele bilingve și multilingve sunt mai puțin predispuse la boli degenerative precum demența sau Alzheimer.
Au fost observate modificări și în cortexul prefrontal al persoanelor bilingve. Aceasta este regiunea creierului care joacă un rol în "funcția executivă, rezolvarea problemelor, trecerea de la o sarcină la alta și concentrarea în timp ce filtrează informațiile irelevante", după cum a explicat Mia Nacamulli într-o prezentare Ted-Ed despre beneficiile bilingvismului.
Influențează bilingvismul îmbătrânirea cognitivă?
Un studiu realizat de către Dr. Thomas Bak - lector la Facultatea de Filosofie, Psihologie și Științe ale Limbajului din Edinburgh - arată că tinerii adulți care cunosc două limbi străine au obținut rezultate mai bune la testele de atenție și au avut o concentrare mai bună decât cei care vorbeau doar o singură limbă.
Dr. Bak a testat 853 de participanți în 1947, când toți aveau 11 ani. Aceștia au fost testați din nou în 2008 și 2010, când aveau peste 70 de ani. El a constatat că cei care au devenit bilingvi au avut performanțe mai bune decât se așteptau. Cele mai puternice efecte au fost observate în ceea ce privește inteligența generală și cititul. Rezultatele au arătat că învățarea unei limbi noi la vârsta adultă are încă rezultate pozitive, ceea ce înseamnă că nu există niciodată un motiv pentru a te simți prea bătrân pentru a beneficia de avantajele cognitive ale învățării unei limbi noi.
Idei finale despre impactul bilingvismului asupra creierului uman
Creierul uman este uimitor. Capacitatea sa de a crește și de a se schimba pe baza cunoștințelor și a experienței pe care oamenii le au înseamnă că se modifică în mod constant pentru a se potrivi mai bine nevoilor sale. Există puține lucruri la fel de benefice pentru creier ca învățarea limbilor străine. Persoanele multilingve obțin rezultate mai bune decât cele monolingve la testele de performanță în toate domeniile. Fie că vă gândiți să vă învățați copilul o a doua limbă sau vă gândiți să învățați o a doua limbă, nu există niciun dezavantaj în învățarea limbilor străine.
Naja Ferjan Ramirez, asistent profesor pentru departamentul de Lingvistică la Universitatea din Washington, punctează în discursul său TEDx intitulat „Creating bilingual minds” faptul că, deși bilingvismul poate fi, în multe contexte, o superputere, fiecare dintre noi are propriul parcurs, presărat cu obstacole care necesită răbdare și motivație pentru a fi depășite și fiecare dintre noi devine mai eficient sau mai puțin eficient în cea de-a doua limbă pe care o învățăm. Iată aici discursul și explicațiile privind bilingvismul și modificările pe care acesta le aduce asupra felului în care creierul nostru funcționează.
Dacă te pasionează și interesează acest subiect, citește și:
Beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor
Educația bilingvă pentru preșcolari
Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Kinderpedia este un instrument profesional foarte ușor de utilizat, care le permite profesorilor să evalueze progresul copiilor în orice moment și să împărtășească realizările lor cu părinții în timp real. Observațiile și rapoartele de progres le oferă profesorilor o evaluare precisă a nivelului fiecărui elev în orice momental anului școlar.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?

Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.





