Skip to main content
bilingvismul

Bilingvismul: influențe asupra creierului uman


Bilingvismul transformă și modifică creierul uman și este o abilitate valoroasă pentru foarte multe paliere profesionale și situații de viață.

Cunoașterea mai multor limbi reprezintă un beneficiu nu doar pentru această lume în continuă schimbare, ci și pentru că antrenează flexibilitatea creierului, capacitatea de rezolvare de probleme și de găsire de strategii. Limbile străine sunt ferestre către diferite culturi, permițându-ne să ne conectăm cu alte persoane din întreaga lume. 

Ce se întâmplă cu creierul nostru atunci când învățăm o limbă nouă?

Cei de la Halo Neuroscience explică aici cum formăm conexiuni neuronale atunci când învățăm și cum, prin exercițiu, aceste conexiuni neuronale devin din ce în ce mai puternice. Conexiunile neuronale se formează atunci când învățăm, indiferent dacă învățăm un exercițiu la matematică, să cântăm la chitară sau o nouă limbă. 

Cercetările au demonstrat faptul că, pentru peste 90% din populație, activitatea neuronală care permite folosirea limbajului are loc în emisfera stângă a creierului. Cu toate acestea, învățarea limbilor străine este o procedură complexă, despre care oamenii de știință au stabilit că nu se limitează la nicio emisferă a creierului, ci implică un schimb de informații între partea stângă și cea dreaptă.

Profesorul de psihologie și lingvistică de la Pennsylvania State University, Dr. Ping Li, explică faptul că o cunoaștere completă a unei limbi include reținerea cuvintelor (lexicon), învățarea sistemului de sunete (fonologie), dobândirea sistemului de scriere (ortografie), familiarizarea cu gramatica (sintaxă) și preluarea modalităților subtile de exprimare (pragmatică). 

Aceste elemente lingvistice distincte necesită activarea de către creier a diferitelor părți. Principalele părți ale creierului implicate în procesele lingvistice sunt Aria Broca, situată în lobul frontal stâng, responsabilă de producerea și articularea vorbirii, și Aria Wernicke, din lobul temporal stâng, asociată cu dezvoltarea și înțelegerea limbajului

Partea din creier în care oamenii stochează o a doua limbă variază în funcție de vârsta la care această a doua limbă este dobândită. Un studiu realizat la Memorial Sloan-Kettering Cancer Center din New York, cu ajutorul a 12 voluntari bilingvi, a dezvăluit că atunci cînd o a doua limbă este învățată de timpuriu, este stocată împreună cu limba maternă; dacă a doua limbă este învățată la vârsta adultă, este salvată într-o altă zonă a creierului. 

Creierul stochează limbile separat în diferite momente ale vieții, ceea ce înseamnă că structurile implicate în achiziția și procesarea limbilor nu sunt fixe, ci se schimbă, având loc o adaptare corticală atunci când se adaugă o nouă limbă. 

Modificările din creier care au loc ca urmare a învățării unei limbi străine au legătură cu neuroplasticitatea sau capacitatea creierului de a-și schimba sau modifica structura. Atunci când o persoană vorbește fluent două (sau mai multe) limbi străine, ambele limbi sunt mereu active în creier, solicitând creierului să le gestioneze și să le diferențieze în mod constant. Acest lucru ajută la explicarea faptului că dimensiunile, structurile și funcțiile creierului sunt diferite la persoanele multilingve.

Beneficiile directe pe care bilingvismul le are asupra creierului

Dovezile recente sugerează un impact pozitiv al bilingvismului asupra cogniției, inclusiv asupra apariției mai târzii a demenței. Învățarea limbilor străine ajută la îmbunătățirea abilităților de gândire și a capacității de memorare a oamenilor. Elevii bilingvi se concentrează mai bine, ignorând distragerile mai eficient decât cei care vorbesc o singură limbă. 

Deoarece centrii lingvistici din creier sunt atât de flexibili, învățarea unei a doua limbi străine poate dezvolta noi zone ale minții și poate întări capacitatea naturală a creierului de a se concentra.

Conform studiilor și performanțelor obținute la teste de către persoanele multilingve, abilitatea de a vorbi mai multe limbi duce la:

  • O inteligență mai mare
  • Îmbunătățirea abilităților de gândire și de citire
  • O mai bună memorie, atenție, concentrare și comunicare
  • Fluență verbală sporită
  • Mai multă flexibilitate a creierului

Cum influențează bilingvismul funcțiile executive? 

O funcție executivă mai puternică înseamnă că persoanele bilingve sau multilingve sunt, în general, mai bune la analizarea mediului înconjurător, la multitasking și la rezolvarea problemelor. Există, de asemenea, dovezi că aceștia au o memorie de lucru mai mare chiar dacă sarcina în cauză nu are legătură cu limba. De asemenea, multe studii au demonstrat faptul că persoanele bilingve și multilingve sunt mai puțin predispuse la boli degenerative precum demența sau Alzheimer.

Au fost observate modificări și în cortexul prefrontal al persoanelor bilingve. Aceasta este regiunea creierului care joacă un rol în "funcția executivă, rezolvarea problemelor, trecerea de la o sarcină la alta și concentrarea în timp ce filtrează informațiile irelevante", după cum a explicat Mia Nacamulli într-o prezentare Ted-Ed despre beneficiile bilingvismului. 

Influențează bilingvismul îmbătrânirea cognitivă?

Un studiu realizat de către Dr. Thomas Bak - lector la Facultatea de Filosofie, Psihologie și Științe ale Limbajului din Edinburgh - arată că tinerii adulți care cunosc două limbi străine au obținut rezultate mai bune la testele de atenție și au avut o concentrare mai bună decât cei care vorbeau doar o singură limbă.  

Dr. Bak a testat 853 de participanți în 1947, când toți aveau 11 ani. Aceștia au fost testați din nou în 2008 și 2010, când aveau peste 70 de ani. El a constatat că cei care au devenit bilingvi au avut performanțe mai bune decât se așteptau. Cele mai puternice efecte au fost observate în ceea ce privește inteligența generală și cititul. Rezultatele au arătat că învățarea unei limbi noi la vârsta adultă are încă rezultate pozitive, ceea ce înseamnă că nu există niciodată un motiv pentru a te simți prea bătrân pentru a beneficia de avantajele cognitive ale învățării unei limbi noi. 

Idei finale despre impactul bilingvismului asupra creierului uman 

Creierul uman este uimitor. Capacitatea sa de a crește și de a se schimba pe baza cunoștințelor și a experienței pe care oamenii le au înseamnă că se modifică în mod constant pentru a se potrivi mai bine nevoilor sale. Există puține lucruri la fel de benefice pentru creier ca învățarea limbilor străine. Persoanele multilingve obțin rezultate mai bune decât cele monolingve la testele de performanță în toate domeniile. Fie că vă gândiți să vă învățați copilul o a doua limbă sau vă gândiți să învățați o a doua limbă, nu există niciun dezavantaj în învățarea limbilor străine. 

Naja Ferjan Ramirez, asistent profesor pentru departamentul de Lingvistică la Universitatea din Washington,  punctează în discursul său TEDx intitulat „Creating bilingual minds” faptul că, deși bilingvismul poate fi, în multe contexte, o superputere, fiecare dintre noi are propriul parcurs, presărat cu obstacole care necesită răbdare și motivație pentru a fi depășite și fiecare dintre noi devine mai eficient sau mai puțin eficient în cea de-a doua limbă pe care o învățăm. Iată aici discursul  și explicațiile privind bilingvismul și modificările pe care acesta le aduce asupra felului în care creierul nostru funcționează. 

Dacă te pasionează și interesează acest subiect, citește și:
Beneficiile bilingvismului asupra dezvoltării copiilor 
Educația bilingvă pentru preșcolari

Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Kinderpedia este un instrument profesional foarte ușor de utilizat, care le permite profesorilor să evalueze progresul copiilor în orice moment și să împărtășească realizările lor cu părinții în timp real. Observațiile și rapoartele de progres le oferă profesorilor o evaluare precisă a nivelului fiecărui elev în orice momental anului școlar. 


 Află mai mult

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK