Skip to main content
raluca pavel profesori pentru viitor

Raluca Pavel, Grădinița Maria Clara: "A forma oameni în plinătatea cuvântului este foarte greu. Acesta este impactul unui profesor."


Cu prilejul Zilei Mondiale a Profesorului, le-am pus profesorilor dedicați din comunitatea Kinderpedia câteva întrebări despre calitățile și viziunea unui profesor bun.
Descoperă în cele ce urmează, răspunsurile Ralucăi Pavel, Director la Grădinița Maria Clara din Sibiu.

Care este, din punctul tău de vedere, impactul unui profesor bun în viitorul unui copil?
În opinia mea, profesorul constituie pentru elev o sursă consistentă de influenţă care poate modifica anumite percepte și persoanalități, poate da naştere altora într-un sens pozitiv sau negativ. Oricare ar fi latura din care privim clasa de elevi, rolul profesorului este proeminent, iar exercitarea corectă a acestui rol depinde de personalitatea lui şi de situaţiile educative cu care se confruntă şi pe care le are de rezolvat.

Profesorul își exercită atritutele şi calităţile asupra grupului şi asupra fiecărui membru al acestuia în parte pentru obţinerea succesului şcolar şi pentru formarea comportamentelor dezirabile, dirijează relaţiile interpersonale din grup în scopul asigurării unui climat psihosocial favorabil dezvoltării personalităţii elevilor şi pentru a îmbunătăţi relaţiile interpersonale. A înzestra copiii cu ştiință pare un lucru relativ uşor, dar a forma oameni în plinătatea cuvantului este deosebit de greu, și cred că acesta este impactul unui profesor.

„Calitățile unui bun profesor nu se rezumă doar la competența sa didactică și la pregătirea în domeniul de specialitate, ci includ și capacitățile care țin de inteligența emoțională și socială – doar împreună, acestea îl fac cu adevărat un profesor apreciat de către elevii săi.”

Care sunt atributele și competențele-cheie ale unui profesor bun?

Calitatiile necesare unui profesor sunt:
• Empatia
• Răbdarea
• Încrederea
• Ascultarea
• Interesul sincer față de ceilalți
• Cooperarea
• Creativitatea

Cum va arăta profesorul viitorului (n. red. peste 20-30 de ani)

Profesorul viitorului este un manager competent să administreze copiii pe care îi primeşte. El este blând şi mijlocitor, iubitor, în stare să înveţe elevii printr-o motivare puternică folosind tehnologiile informaţionale.Profesorul ideal al viitorului va şti cum să zidească o comunicare interpersonală la nivel înalt cu părinţii, relaţii durabile şi frumoase cu elevii ca astfel părintele, elevul şi profesorul să lucreze împreuna la creşterea educaţiei, moralităţii şi spiritualităţii copilului-elev. Profesorul viitorului se implică în viaţa personală şi socială a copilului nu pentru ca să-l judece, ci pentru a-l ajuta să meargă pe calea cea mai bună. Computerul, internetul, prezentările video, lecţiile prin imagini sunt “armele” lui si cheia succesului.

Ce anume din educație, așa cum o știm astăzi, crezi că va rezista probei timpului (idei, filozofii, practici etc)?

Rolul fundamental al educaţiei este şi va rămâne mereu cultivarea unei umanităţi inteligente şi empatice, aptă să reziste fundamentalismelor, precum şi micilor şi marilor fanatisme. Cultivarea complexităţii şi a profunzimii - cred ca aceste principii vor trece oricând proba timpului.

raluca maria clara citat


Care este, în opinia ta, rolul tehnologiei în educație - acum și în viitor?

Improbabil ca tehnologia să înlocuiască vreodată rolul profesorului însă cu siguranță îl poate ajuta să devină mai bun. Sistemul educațional din prezent nu mai seamană deloc cu sistemul de acum 15-20 de ani, așa cum actualul sistem nu va mai avea aproape nimic din cel de peste 10-15 ani. Educația nu va dispărea niciodată, asta e clar, ea este crucială pentru individ, pentru societate. Doar că va lua diverse forme.

Tehnologia este pretutindeni și tinde să-și extindă utilizările în toate domeniile societății.

Introducerea tehnologiei în educație a permis profesorilor să-și adapteze lecțiile în funcție de stilurile de învățare ale elevilor și să promoveze învățarea diferențiată. Evoluția tehnologiei se desfășoară într-un ritm alert. Utilizarea tehnologiei în unitățile de învățământ este o necesitate în contextul actual. Aceasta nu doar că eficientizează procesul instructiv-educativ al profesorilor, dar îmbunătățește și experiențele de învățare ale elevilor. Acceptarea și utilizarea tehnologiei ca parte a procesului de învățământ trebuie să devină o normalitate.

O întâmplare de la clasă pe care nu o vei uita niciodată

Lucrand cu preșcolarii e foarte dificil să selectez o anume întâmplare, însă cele mai frumoase sunt acele zile în care micuții mă strigă în grabă cu apelativul “mami”- atunci știi că ai atins sufletul celor mici.

Cum a fost prima ta zi de profesor?

În noaptea de dinaintea zilei în care trebuia să predau, nu prea am reușit să dorm, dat fiind faptul că urma ziua cea mare. Recunosc, am intrat în sala de clasă cu emoții mari, îmi tremurau picioarele și știu că îmi doream să așez pe tablă câteva planșe și chiar și acest lucru constituia pentru mine un lucru dificil în acel moment, dat fiind faptul că îmi tremurau și mâinile. Elevii sunt în general foarte receptivi când vine vorba de emoții sau stări ale profesorului, pentru că îmi aduc aminte de cum eram eu și colegii mei din școala generală. Știam că de la rolul de elev și student, voi ajunge acum în rolul de a sta la catedră si a fost coplesitor, însă am știut încă din prima zi că e cel mai frumos loc de pe pământ.

Cum a fost prima ta zi de școală, copil fiind?

Aveam codiţe cu funde mari, albe şi eram tare tristă pentru că învăţătoarea mea purta ochelari de vedere. Abia aşteptam să se termine orele ca să mă duc acasă şi să ies la joacă.

Care este modelul tău, în zona educației?

Modelul meu din zona de educație rămâne primul profesor de limba și literatura română, Carmen Cocău, cea care m-a învățat că a fi profesor nu înseamnă doar să predai o materie, ci și să ajuți elevii să prindă încredere în ei și să selecteze informațiile utile pentru viitoarea lor carieră.

O carte pe care ai reciti-o oricând cu plăcere este…

Categoric - Elevul Dima dintr-a șaptea, de Mihail Drumeș! Primele iubiri, primele discuții cu colegii de clasă, primele încăierări sau primele note mici sau mari nu se uită niciodată. Ceea ce admir în acest roman este naturalețea povestirii, dinamica faptelor, complexitatea personajelor și iubirea ideală. Pentru mine, un model de spirit revoluționar, de tânăr plin de energie, de minte deschisă și de inimă mare. Dupa lecturarea operei am rămas cu un gust amar având în vedere finalul tragic. Am aderat la ideile de iubire nemaipomenită, de sentiment suprem și îmi pare rău că nu s-au realizat. Pentru mine „Elevul Dima dintr-a șaptea” devine o carte de referință, o oază unde regăsesc o parte din mine și un ideal cu care rezonez.

Cine este Raluca Pavel?

Raluca Pavel este educator în cadrul Grădiniței Maria Clara. Este locul unde lucrul cu copiii îi oferă posibilitatea de a arăta tot ce este mai bun în ea: atât calități spirituale, cât și abilități.

"Lucrând cu preșcolari, nu încetez să fiu uimita de cât de diferiți, imprevizibili, interesanți, amuzanți, surprinzător de inteligenți sunt aceștia."

După părerea Ralucăi, componentele principale ale filozofiei pedagogice sunt credința în copil, acceptarea sufletului său uimitor, acțiunile și așteptările lui, precum și satisfacerea uneia dintre cele mai importante nevoi ale sale - nevoia de iubire.


Anul acesta, UNESCO plasează Ziua Internațională a Profesorului sub sloganul „Transformarea educației începe cu profesorii”.

I-am întrebat pe profesorii din comunitatea Kinderpedia cum văd ei rolul profesorului în educația de azi și din viitor. Răspunsurile lor s-au concretizat într-o rubrică nouă pe blogul Kinderpedia, intitulată Profesori de viitor.

Te invităm așadar să descoperi idei, să-ți găsești inspirația și să te alături unei comunități de profesori care prețuiește educația. 

Kinderpedia susține profesorii în oferirea unui feedback rapid și eficient la temele încărcate de către elevi pe platformă. Astfel, sporește comunicarea profesor-elev-părine și ajută copilul să fie implicat constant în propriul proces de învățare. Prin Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.

Tehnologia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare. 

Descoperă Kinderpedia 

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK