Skip to main content
adriana balaj, profesori pentru viitor

Adriana Bălaj, Școala Babel: "Un profesor bun este cel care transmite elevilor pasiunea pentru materia pe care o predă."


Cu prilejul Zilei Mondiale a Profesorului, le-am pus profesorilor dedicați din comunitatea Kinderpedia câteva întrebări despre calitățile și viziunea unui profesor bun.

Descoperă în cele ce urmează, răspunsurile Adrianei Balaj, Profesor la Școala Babel din Timișoara

Care este, din punctul tău de vedere, impactul unui profesor bun în viitorul unui copil?

Consider că impactul unui profesor bun în viitorul unui copil este mai mare decât ne imaginăm. Din punct de vedere academic știm cu toții cât de valoros este un profesor bun pentru pregătirea profesională a unui elev. Dar pe mine mă fascinează impactul emoțional pe care poate să îl aibă un profesor bun în viitorul unui copil. Profesorul poate să transforme și să schimbe vieți, iar uneori nici nu știe ce responsabilitate imensă poartă pe umeri. Uneori un singur profesor este poate, singurul adult din viața unui copil care vede și crede în potențialul copilului. Văzând și sustinând creșterea fiecărui elev îi putem schimba traiectoria vieții. Din păcate și reversul este valabil, la fel de ușor le putem tăia aripile.

Suntem doar o parte din călătoria lor prin lume, dar una atât de importantă, aș spune metaforic că suntem o intersecție în viața lor, prin impactul nostru putem să le deschidem calea către lumi noi.

Care sunt atributele și competențele-cheie ale unui profesor bun?

Un profesor bun este cel care îți transmite pasiunea lui pentru materia pe care o predă. Este acel profesor care iubește să predea și asta se simte. Consider că pe lângă competențele pedagogice și de specialitate, este adaptabil, empatic, inteligent emotional, un leader in clasa lui. Dragul de copiii și de învățare e obligatoriu.

Cum va arăta profesorul viitorului (n. red. peste 20-30 de ani)

Cred că scurtul portret de mai sus este valabil și peste 30 de ani. Pasiunea, perseverența în pregătirea pedagogică și adaptarea continuă sunt necesare acum și sunt valabile și peste 20 de ani. Sper ca profesorul viitorului să aibă o imagine mai bună în societate și să fie profesionistul în care societatea are încredere.

Ce anume din educație, așa cum o știm astăzi, crezi că va rezista probei timpului (idei, filozofii, practici etc) ?

Sunt nenumărate exemple de idei, filozofii și practici care au rezistat timpului, padagogi care rămân la fel de actuali și a căror idei ne inspiră. Ce a rezistat și va rezista timpului e respectul pentru copil, preocuparea pentru dezvoltarea lui frumoasă ca individ, ca personalitate, dezvoltarea lui academică, dar și emoțională.

adriana balaj citat

Care este, în opinia ta, rolul tehnologiei în educație - acum și în viitor?

Din punctul meu de vedere tehnologia poate să fie prietenul nostru și un ajutor în învățare și organizare profesională. Sunt unul dintre profesorii care folosește și integrează tehnologia la clasă, sunt recunoascătoare că la un click distantă am zeci de aplicații interactive, muzeele lumii își deschid porțile, orice loc din lume poate să fie auds în clasa mea. Din punct de vedere organizatoric, pot să folosesc Kinderpedia să notez absențe sau note și îmi salvează minute prețioase pe care le pot folosi în activitatea educațională. Cred că elevii mei s-au născut în perioada în care tehnologia e parte din viața lor în mod natural, pot doar să folosesc tehnologia în avantajul lor, pentru învățare. Evident că asta nu înseamnă că se regăsește doar asta în activitatea noastră, folosită în momentele potrivite și în modul potrivit este un mare plus. 

O întâmplare de la clasă pe care nu o vei uita niciodată.

Una dintre elevele mele a întârziat, a intrat în clasă, m-a imbrățișat și mi-a spus că deși noaptea anterioară fusese poliția la ea acasă astăzi s-a trezit, mai greu, dar a venit că a știut că are istorie. Un moment de neuitat, motivație zilnică.

Cum a fost prima ta zi de profesor?

Cu multe emoții, puțin amuzantă pentru că m-am împiedicat în curtea școlii și am sperat toată ziua că viitori elevi nu m-au vazut,

Cum a fost prima ta zi de școală, copil fiind?

De neuitat. Știam să citesc și mi-am văzut numele pe bancă, i-am spus doamnei învățătoare că știu unde e locul meu pentru că citesc. Blândă și zâmbitoare mi-a spus că atunci de ce am mai venit la școală.

Care este modelul tău, în zona educației?

Pentru mine un model de iubire, devotament și respect pentru copil este Janusz Korczak. Mă inspir de la foarte mulți pedagogi din trecut, dar și admir profesori de azi. Lucrez să fiu profesorul pe care l-am dorit mereu.

O carte pe care ai reciti-o oricând cu plăcere este ...


Janusz Korczak Cum să iubești un copil. Dreptul copilului la respect din domeniul educațional, beletristică este Circe de Miller Madeline.

Bălaj Adriana este profesor de istorie la Școala Gimnazială nr 1 din Timișoara și Școala Gimnazială Babel Timișoara. Activând într-o școală privată, dar și la o școală de stat în care lucrează cu grupuri vulnerabile. În ambele școli predă istoria într-un mod atractiv și creează un spațiu de învățare în care fiecare copil se simte apreciat, valoros. Adriana este absolventă a Universității de Vest din Timișoara, licențiată în istorie, a absolvit și un program de masterat în specializare, dar continuă învățarea fiind în prezent student masterand în domeniul educațional în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Este vicepreședinte al asociației Inițiativă în Educație din Timișoara, în cadrul căreia coordonează un club de lectură pentru profesori și pasionați de educație. Dorința de a fi parte din proiecte inovatoare în educație a facut-o să se implice și în proiectul Educație la Înălțime prin care a susținut o serie de lecții live cu drona din locații istorice naționale, dar și în premiera internațională transmițând o lecție din Troia, Turcia.

Activitatea i-a fost recunoscută prin premiul Merito 2021, când a fost premiată la nivel național alături de alți 10 profesori de top din România.


Anul acesta, UNESCO plasează Ziua Internațională a Profesorului sub sloganul “Transformarea educației începe cu profesorii”.

Inspirați de acest motto, am invitat dascălii implicați din comunitatea Kinderpedia care sunt promotori activi ai transformării educației să ne răspundă la câteva întrebări despre rolul profesorului în educația de astăzi și din viitor.
Răspunsurile lor alcătuiesc o rubrică nouă pe blogul nostru, intitulată Profesori pentru Viitor.

Kinderpedia susține profesorii în oferirea unui feedback rapid și eficient la temele încărcate de către elevi pe platformă. Astfel, sporește comunicarea profesor-elev-părine și ajută copilul să fie implicat constant în propriul proces de învățare. Prin Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.

Tehnologia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare. 

Descoperă Kinderpedia 



Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK