Iulia Călin, Helikon: "Un profesor bun pregătește elevii pentru viață, atât din punct de vedere academic, cât și emoțional."

Cu prilejul Zilei Mondiale a Profesorului, le-am pus profesorilor dedicați din comunitatea Kinderpedia câteva întrebări despre calitățile și viziunea unui profesor bun.

Descoperă în cele ce urmează, răspunsurile Iuliei Călin, Profesor la Școala Helikon.

Care este, din punctul tău de vedere, impactul unui profesor bun în viitorul unui copil?

Consider că un profesor bun pregătește elevii pentru viață, atât din punct de vedere academic, cât și emoțional. Este nevoie ca noțiunile abstracte să capete sens și aplicabilitate în viața reală, cu exemple concrete ce îi pot sprijini zi de zi, în viața de copil și de adult. Toate acestea însoțite de multă emoție, căci fără ea, învățarea nu are loc, iar impactul profesorului este minim.

Care sunt atributele și competențele-cheie ale unui profesor bun?

Profesorul bun își cunoaște foarte bine domeniul, este conectat la ce este nou (din punct de vedere academic, tehnologic, metodic, social). Este autentic, are abilități de comunicare foarte bune, prezență, classroom management solid, empatie și adaptabilitate. Este organizat și își planifică foarte bine fiecare oră și materialele necesare. Este genul care lucrează în echipă, face schimb de resurse cu alți colegi de cancelarie, din alte școli sau chiar din alte țări și care se perfecționează continuu. Îi pasă de comunitate și investește timp și energie și în implicare civică. Nu în ultimul rând, iubește joaca și jocul.

Cum va arăta profesorul viitorului (n. red. peste 20-30 de ani)

Mai mult ca un coach decât ca un profesor clasic. Profesorul viitorului va fi capabil să lucreze interdisciplinar, deci va fi stăpân pe mai multe domenii. Va fi foarte pregătit atât pentru lucrul fizic, cât și online și va provoca liderul interior la creștere și acțiune.

Ce anume din educație, așa cum o știm astăzi, crezi că va rezista probei timpului (idei, filozofii, practici etc)?

Învățarea experiențială și pedagogiile alternative.

Care este, în opinia ta, rolul tehnologiei în educație - acum și în viitor?

Să amplifice oportunitățile pe care le au atât profesorii, cât și elevii, de la instrumentele și resursele ce pot fi accesate rapid până la networking și “evadarea” din spațiul fizic al școlii.

Cum a fost prima ta zi de profesor?

Pe tocuri și cu foarte mari emoții.

Cum a fost prima ta zi de școală, copil fiind?

Îmi amintesc pregătirile pe care le-au făcut părinții și starea lor de agitație, uniforma apretată, și codițele lungi și împletite. Am simțit că este o zi specială și că începe… altceva.

Care este modelul tău, în zona educației?

Pentru că lucrez cu Oana Moraru aș putea spune că ea este modelul meu. O apreciez și am ales-o ca angajator. Realitatea este că apreciez mai multe persoane (mai cunoscute și mai puțin cunoscute), învăț de la fiecare, inclusiv de la copii.

Referitor la educația din alte țări, am avut norocul să vizitez mai multe școli din lume și mi-a rămas la inimă modelul de educație finlandez.

O carte pe care ai reciti-o oricând cu plăcere este…

„Arta conversației” Ileana Vulpescu.

Cine este Iulia Călin?

Iulia Călin este profesor de știință distractivă și geografie la Școala Helikon din București și lucrează zi de zi cu copiii, atât la școală, cât și în afara acesteia, în diverse proiecte și programe.

Pe lângă pasiunea pentru educație și implicare civică, Iulia este cu inima aproape de proiecte de ecologie și mediu, având și background de cercetător științific în acest domeniu și un doctorat în geografie.

Este prietenă și cu mediul ONG, a co-fondat o asociație de educație, a făcut parte din prima generație de profesori Teach for Romania, iar în prezent se ocupă de comunicare pentru diverse proiecte ale Asociației Transcena.

Descoperă povestea de succes a echipei Helikon cu Kinderpedia.

Anul acesta, UNESCO plasează Ziua Internațională a Profesorului sub sloganul “Transformarea educației începe cu profesorii”.

I-am întrebat pe profesorii din comunitatea Kinderpedia cum văd ei rolul profesorului în educația de azi și din viitor. Răspunsurile lor s-au concretizat într-o rubrică nouă pe blogul Kinderpedia, intitulată Profesori de viitor.

Te invităm așadar să descoperi idei, să-ți găsești inspirația și să te alături unei comunități de profesori care prețuiește educația.

Kinderpedia susține profesorii în oferirea unui feedback rapid și eficient la temele încărcate de către elevi pe platformă. Astfel, sporește comunicarea profesor-elev-părine și ajută copilul să fie implicat constant în propriul proces de învățare. Prin Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.

Tehnologia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare.

Descoperă Kinderpedia

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?

ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?

Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?

normele întregi

De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.

Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?

În practică, statutul de titular este legat de:

existența unui post/catedre în unitate
o decizie de repartizare validată
un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată

Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.

Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?

Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.

Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?

Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.

Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?

Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:

În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.

Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.

Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?

Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.

Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?

Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.

Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?

Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.

Sediile extinse intră în evaluare?

Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.

Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

o problemă identificată
o decizie asumată
o acțiune concretă
un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?

Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.

Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?

Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.

Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?

Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.

Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

organizeze documentele
urmărească procesele
demonstreze aplicarea reală a procedurilor
coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Ce subiect te interesează?

Kinderpedia

Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.

Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.

Îți recomandăm articolele

ARACIP fără panică: autorizare, acreditare și evaluare periodică explicate clar pentru școli și grădinițe

Citește articolul

Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.