Skip to main content
activități care încurajează mișcarea

10 activități care îi încurajează pe copii să facă mișcare


 

Activitatea motorie permite dezvoltarea diferitelor părți ale creierului. În primii ani de viață, este important ca cei mici să se miște cât mai mult posibil. Mișcarea contribuie la dezvoltarea lor fizică, mentală și emoțională.

Aceasta le permite copiilor să conecteze conceptele la acțiune și să învețe prin încercări și greșeli. Mișcarea poate schimba felul în care funcționează creierul și poate accelera procesul de învățare al copiilor. Este esențial ca cei mici să își petreacă timpul făcând activități ce implică mișcare, iar părinții să-i sprijine cu răbdare în acest proces.

Activitățile care încurajează mișcarea copiilor au numeroase beneficii pentru dezvoltarea armonioasă a acestora:

  • Contribuie la creșterea forței fizice, echilibru, flexibilitate și coordonare a mișcărilor
  • Încurajează socializarea și relaționarea, dezvoltând astfel limbajul, munca în echipă și gestionarea emoțiilor
  • Îmbunătățește sistemul imunitar, cel respirator și digestia
  • Ajută la odihna organismului prin îmbunătățirea calității somnului
  • Reduce stresul, anxietatea și frustrarea

Pe lângă beneficiile ce țin de sănătate și dezvoltare psihomotorie, o parte importantă o reprezintă dezvoltarea intelectului, al respectului și al onestității

Activitățile fizice permit copiilor să aibă experiențe concrete care le ajută dezvoltarea concentrării și a memoriei, a independenței și a adaptării sociale. Toate acestea îi ajută pe copii să crească sănătoși și fericiți.

Munca în echipă este o altă abilitate cu care copiii fac cunoștință în timpul activităților fizice de grup.

Este important să îi încurajăm pe copii să prețuiască și să se simtă bine în timpul activităților fizice. În momentul în care mișcarea devin o rutină, vor continua cu aceste obiceiuri sănătoase și în viața de adult.

 

Iată 10 activități de vară amuzante și provocatoare care îi încurajează pe micuții tăi să facă mișcare:

  1. Escaladă pentru copii – escalada poate fi practicată de oricine, la orice vârstă, atât indoor, cât și outdoor. Tehnicile și manevrele de coardă trebui învățate sub atenta supraveghere a unor instructori specializați. Practicată regulat, îmbunătățește capacitatea sistemului cardio-vascular și dezvoltă abilități precum observația, analiza rapidă și adaptarea
  2. Înotul – este primul sport pe care îl pot face bebelușii. Reprezintă o modalitate excelentă de a lucra musculatura întregului corp. Poate îmbunătăți starea emoțională, contribuie la scăderea anxietății și crește încrederea în sine. Fie că mergem la mare sau la piscină, înotul este o activitate apreciată de toată lumea
  3. Vânătoare de comori – parcul vostru preferat, o pădure din apropierea casei sau o plajă liniștită pot deveni terenul perfect pentru o vânătoare de comori. Alcătuiește o listă cu lucruri pe care trebuie să le căutați, în funcție de zona pe care urmează să o explorați: o frunză mai mare decât palma ta, o scoică, o insectă verde, un con, o piatră strălucitoare, o ghindă etc. O vânătoare de comori îi învață cum să caute, cum să gândească, să fie atenți și să se concentreze
  4. Trasee tip Aventura Parc – parcurile de aventură reprezintă o activitate sportivă și un mod plăcut de a petrecere timp de calitate cu familia și prietenii. Dispun de o varietate largă de activități în aer liber precum: trasee în copaci, paintball, echitație etc. Un locul ideal pentru a consuma cât mai multă energie
  5. Drumeții montane – natura este un loc de joacă minunat pentru cei mici. Drumețiile sunt ideale pentru a face mișcare și a respira aer curat. Sunt relaxante și au nenumărate efecte pozitive asupra corpului și a minții. Micii exploratori vor fi extrem de încântați să audă sunetul unei ciocănitori, să observe un punct de supraveghere vânătoresc, să se aventureze într-o peșteră sau să se cațere pe bușteni, sub atenta supraveghere a părinților
  6. Yoga pentru copii – yoga are extrem de multe beneficii pozitive pentru minte, corp și spirit. Prin mișcări de yoga, copiii învață să-și folosească mușchii în moduri noi. Fie că vorbim de poziții de yoga în picioare, culcat sau posturi de echilibru, acestea antrenează grupe musculare diferite și ajută copiii să devină mai conștienți de corpul lor
  7. Plimbări cu bicicleta, trotineta, role, placa – sunt activități mereu la îndemână, pe care le poți desfășura în proximitatea casei și te bucuri împreună cu micuții tăi de beneficiile incontestabile a mișcării și a aerului curat
  8. Săritul cu coarda – îți amintești de ”campionatele săritului cu coarda” din fața blocului, din copilărie? Săritul coardei este în sine un sport care oferă distracție, adrenalină, dezvoltă latura competitivă și îmbunătățește reflexele și echilibrul
  9. Petrecere dansantă – cui nu îi place să danseze? Fie că e sincron sau dans liber, nu există copil căruia să nu îi placă să se dezlănțuie pe beat-urile piesei preferate. Dacă ai de-a face cu un mic timid, prin intermediul dansului îl poți ajuta să își învingă temerile și să se autodescopere. Dansul ajută la eliberarea stresului, a anxietății și e o metodă extraordinară de relaxare
  10. Jocuri ale copilăriei: rațele și vânătorii, de-a v-ați ascunselea, șotron, leapșa, sticluța cu otravă sunt doar câteva dintre jocurile care au marcat copilăria generației noastre. Haideți să pasăm moștenirea mai departe copiilor noștri și să îi încurajăm să aleagă activități ce presupun mișcare și activitate fizică, în aer liber, în defavoarea timpului petrecut în fața calculatorului sau a telefonului.

Pentru că încă este cald afară și vrem să profiți din plin de ultimele săptămâni de vacanță alături de copilul tău, îți recomandăm să citești și articolul despre 10 activități cu apă distractive și răcoroase. 

Cum sprijină Kinderpedia implicarea familiei în educația copilului?

Tehnologia are rolul de a sprijini procesul de învățare.  Pe de o parte prin facilitarea accesului la educație de calitate, cu conținuturi bogate și relevante și interacțiuni prompte și variate între elevi și profesori, precum și prin înlesnirea comunicării dintre școală, grădiniță și familie.

Pe Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.

Kinderpedia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare.

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK