Skip to main content
teme de vacanta

Teme de vacanță - stimulează cunoașterea sau mai bine ne lipsim de ele?


Experimente, activități transdisciplinare, microlearning, învățare practică, aprofundare a cunoștințelor – perspectivele din care putem aborda învățarea în timpul vacanței de vară sunt nenumărate. Lunile de vară înseamnă pentru copii timp liber, distracție și trezirea sau culcarea la aproape orice oră. Dar fiindcă vacanța le oferă celor mici luxul timpului, ei pot investi o parte din el în ceva foarte valoros: propria dezvoltare. Iar aceasta se poate face și prin intens dezbătutele teme de vacanță. 


Cuprins:

Temele de vacanță – benefice sau de prisos?

Când vine vorba despre teme de vacanță, profesorii, părinții și elevii se scindează în două tabere antagonice: unii susțin că temele îi păstrează pe copii într-un ritm benefic de învățare, reducând pierderile de materie specifice perioadelor de vacanțe și îi ajută să sedimenteze informația acumulată pe parcursul anului școlar încheiat. Cealaltă tabără este de părere că cei mici ar trebui să ia o pauză totală de la activitățile școlare și să se bucure de vacanța binemeritată.

Referitor la acest aspect îndelung dezbătut, Ordinul Ministerului Educației nr. 5893 din 2016 a decis că „în perioada vacanței, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învățământul primar și gimnazial”, plasând Ministerul Educație în grupul celor care nu vor teme de vacanță.

Vacanța de vară nu înseamnă doar multă joacă, timp liber și relaxare, ci și diminuarea abilităților deprinse și pierderi de cunoștințe acumulate în timpul anului școlar.

Un studiu realizat de cercetătorul și psihologul educațional Dacian Dolean referitor la impactul temelor asupra performanței școlare a relevat că temele de vacanță pot contracara efectul de regres al abilităților însușite în timpul anului școlar. O mențiune este foarte importantă aici: volumul temelor nu a influențat rezultatul, iar realizatorul studiul îndeamnă profesorii la echilibru, subliniind că lipsa temelor, dar în aceeași măsură, un volum mare de teme, are efecte negative asupra învățării.

Cum contribuie lecțiile din vacanță la formarea abilităților de colaborare, planificare și leadership

Copiii învață lucruri noi la fiecare pas. Când cei mici sunt atrași de un subiect, învățarea se petrece cu plăcere și fără efort. Profesorii care înțeleg beneficiile învățării ghidate de elev, îi lasă pe aceștia să-și aleagă subiectul preferat pe care să-l dezvolte pentru a atinge obiectivul propus.

Învățarea ghidată de elev îi include pe elevi în planificare, implementare și evaluare. Implicarea elevilor în aceste decizii va pune mai multă muncă și mai multă responsabilitate pe umerii lor, ceea ce poate fi un lucru bun. Pentru a facilita învățarea ghidată de elev, profesorii trebuie să se acomodeze cu schimbarea stilului lor de conducere de la directiv la consultativ. Asta înseamnă o schimbare de la atitudinea „Eu știu cel mai bine.” la „Să găsim o cale de a implementa abordarea voastră în strategia de învățare a clasei.”

Acest tip de învățare îi face pe elevi co-creatorii propriei educații, implicându-i în deciziile privind ce, când și cum învață. Elevii dobândesc astfel nu doar cunoștințe academice, ci și abilități de autodirecționare, curiozitate, creativitate și colaborare de care vor avea nevoie pentru reușita lor în viață.


whitepaper ro mockup

  

  Citește și:
  Cum previi pierderile de învățare din timpul verii.
   Activități & instrumente 

                            


 Faceți învățarea din vacanțe practică

Vacanța de vară poate fi un prilej bun de a aborda subiectele parcurse în timpul școlii într-o manieră practică și transdisciplinară.

Copiii pot exersa lucrul cu numerele calculând nota de plata la restaurant, câte scoici încap pe talpa papucului de plajă sau în ce zi pică mijlocul vacanței, de exemplu.  Pot exersa cititul încercând să consulte singuri meniul și să comande sau citind explicațiile de la diferitele obiective turistice pe care le vizitează. Pot proceda la fel și într-o limbă străină dacă merg în vacanță peste hotare. Pentru a-i face să aprofundeze informații despre animale, elevii pot fi încurajați să conceapă un joc de societate bazat pe habitatul și particularitățile animalelor.

Cărțile îi inspiră pe copii și le fac vacanțele mai savuroase. Când învățătorii și profesorii abordează lectura într-un mod creativ și cu un spirit de vacanță, elevii sunt cuceriți.  O listă cu întrebări despre acțiunea din carte le va stârni curiozitatea. Un prim capitol citit împreună în clasă îi poate incita să citească mai departe. Perspectiva unei piese de teatru pusă în scenă de întreaga clasă îi va convinge să descopere povestea.

Model de planificare creativă a temelor de vacanță

Vă arătăm mai jos un model de planificare a temelor de vacanță oferit de Dana Tufeanu, învățătoare la Școala Matei Barasarb din Pitești unde ghidează cu mare mândrie și bucurie Clasa Ghinduțelor.

Dana, utilizator fidel al platformei Kinderpedia, a avut amabilitatea să ne dea câteva exemple din temele și proiectele inedite de vacanță prin care își provoacă elevii să descopere lucruri noi și să-și fixeze cunoștințele într-un mod creativ.

Iată, așadar, o planificare de teme pentru o săptămână din vacanța de vară:

  • Săptămâna 1 – Fă trei fotografii cu trei fructe de vară diferite
  • Săptămâna 2 – Urcă-te într-un copac. Spune și ce fel de copac este.
  • Săptămâna 3 – Sparge sâmburi de diferite fructe și spune cu cine i-ai împărțit.
  • Săptămâna 4 – Găsește trei pietre de culori, mărimi și forme diferite.
  • Săptămâna 5 – Pune într-o cutie de pantofi lucruri care încep cu fiecare literă a alfabetului. Trebuie să încapă toate.
  • Săptămâna 6 – Caută un trifoi cu patru foi.
  • Săptămâna 7 – Culege un fruct sau o legumă și mănâncă-l.
  • Săptămâna 8 – Organizează un picnic pentru familia ta.
  • Săptămâna 9 – Citește o poveste în care apare ca personaj o pisică și descrie momentul care ți-a plăcut cel mai mult.
 Ziana, eleva Danei Tufeanu, ne explică modul în care putem încărca temele pe Kinderpedia. 

thumbnail ziana

Dana consideră că vacanța de vară este o perioadă plină de oportunități pentru o educație altfel, mai practică, mai aplicată și în colaborare cu familia. Tehnologia o sprijină să aducă în fața copiilor perspective noi care să le stimuleze dragul de învățătură.

Educația nu se oprește pe 15 iunie. Kinderpedia îi sprijină pe profesori în activitatea lor și aduce flexibilitate și dinamism activităților didactice. În același timp, deschide o fereastră de comunicare și colaborare între școală și familie.

Pe Kinderpedia, profesorilor le este la îndemână să păstreze legătura cu elevii lor. Dascălii pot încărca subiectul temelor chiar de pe mobil, ba chiar le pot programa pe toate odată pentru întreaga vacanță. Elevii pot încărca temele sub diferite formate – documente, fotografii, materiale video, înregistrări audio. Profesorii le pot corecta direct pe telefon și le pot da feedback copiilor cu doar câteva click-uri, de oriunde s-ar afla. Descoperă chiar aici care sunt pașii pentru această funcționalitate.

Descoperă Kinderpedia

Dincolo de temele de vacanță clasice - microlearning și învățare colaborativă

Conform unei cercetări RPS, învățarea la nivel micro îmbunătățește concentrarea și susține retenția pe termen lung cu până la 80%. Acest lucru înseamnă că ar trebui să folosim acest procedeu nu ca un vehicul de învățare de sine stătător, ci mai degrabă ca o strategie care vine în completarea stilurilor și metodelor de învățare pe care le adoptăm în mod uzual. 

Când conținutul este împărțit în secțiuni mici, învățarea devine ușoară și accesibilă, iar cursanții pot urma cursul în ritmul propriu. Aceste „pastile” de învățare concentrată facilitează o reținere bună a informațiilor pentru că elimină din start informațiile redundante. Un alt beneficiu de luat în seamă atunci când vorbim despre microlearning este faptul că acest tip de învățare este accesibilă oriunde și oricând, maximizând astfel rezultatele.

Învățarea colaborativă implică o colaborare strânsă pentru a realiza un proiect sau o temă comună. Deși prilejurile de a se întâlni pe timpul vacanței sunt mai puține decât în timpul anului școlar, elevii se pot bucura de multe beneficii atunci când învață într-un mod colaborativ.

Din punct de vedere social, învățarea colaborativă dezvoltă înțelegerea diversității, contribuie la dezvoltarea unui sistem de sprijin social pentru elevi și creează oportunități de exersarea a comunicării și cooperării.

Din punct de vedere psihologic, acest tip de învățare crește stima de sine a copiilor și reduce anxietatea.

La nivel academic, învățarea cooperativă promovează gândirea critică, modelează tehnici de rezolvare a problemelor și implică elevii activ în procesul de învățare.

Elevii vor putea beneficia de aceste avantaje ale învățării colaborative și pe timpul vacanței de vară, când ar putea pregăti teme care să-i provoace să decidă structura, tema, conținutul și concluziile unor proiecte mai complexe.  

Vacanța de vară este, așadar, un prilej bun pentru ca elevii să aprofundeze anumite domenii care le suscită interesul sau pentru a descoperi informații despre teme noi și necunoscute.

Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK