Stresul în comunitatea școlară. Cum îl gestionăm, cum instalăm starea de bine
Pe 24 noiembrie 2021, într-un spațiu virtual găzduit chiar de Kinderpedia, s-au reunit mai profesioniști în domeniul educației și psihologi și au vorbit despre gestionarea stresului, privită din trei perspective: profesor - elev, profesor - profesor, profesor - părinți. Cu această ocazie s-au sărbătorit doi ani de la prima ediție a ediție a conferinței ,,Omul din spatele unui profesor”, organizată de prietenii noștri de la PlaYouth.
Invitați au fost profesioniști din domeniul educației și al psihologiei precum: Cristina Petrescu - psihoterapeut de familie și cuplu, Andrada Mazilu - fondator Inedu și învățătoare, Marian Anghel - director de liceu și Cătălin Stoica - coach și trainer.
În cadrul evenimentului stresul a fost privit din mai multe perspective, de la gestionarea personală, până la gestionarea în contexte educaționale precum relația profesor-părinte-copil, profesor-profesor și profesor-copil.
Cristina Petrescu - Gestionarea stresului în relația cu noi înșine
Primul invitat, Cristina Petrescu este psihoterapeut de familie și cuplu și vorbește despre gestionarea stresului în relația cu noi înșine.
Stresul este un răspuns fizic automat și impune o adaptare la schimbare. Acesta este influențat de o serie de factori diverși, însă percepția noastră este esențială în gestionarea stresului. De la mediu, contextul de viață, atitudinea pe care noi o avem, toate acestea își pun amprenta pe modul în care noi reacționăm în situații stresante.
Cristina Petrescu ne explică cum în aceste momente, are loc o descărcare de hormoni ai stresului, care pot provoca și reacții fizice precum creșterea bătăilor inimii, accelerarea respirațiilor, transpirația abundentă sau chiar dureri de stomac. Pentru a păstra un echilibru, invitata ne încurajează să nu ne uităm doar la efectele negative pe care stresul îl are în viața noastră, ci și la cele pozitive cum e, spre exemplu, creșterea motivației pe care o avem în unele momente. Există foarte multe metode prin care ne creștem rezistența la stres, însă pilonii principali sunt: angajamentul pe care ni-l luăm în unele momente; implicarea pe care dorim să o dovedim; deținerea controlului - sentimentul că poți controla lucrurile care țin de tine, dar fără să încerci să-i controlezi pe ceilalți din jur.
Exemplu: Noi nu am putut controla apariția pandemiei, dar putem controla măsurile de siguranță pe care ni le luăm în acest context.
Este important să fim atenți la senzațiile pe care le simte corpul nostru și la ce vrea el să transmită. Corpul nu ne minte niciodată și trage cele mai reale semnale de alarmă. Încearcă să te concentrezi asupra ta.
7 tehnici pentru gestionarea stresului
- Fă un efort să gândești mai optimist!
- Nu uita de importanța umorului!
- Ai grijă de tine din punct de vedere mental și fizic!
- Nu fi prea dur cu tine și nici cu ceilalți!
- Concentrează-te pe lucrurile care se află în controlul tău, nu la ceea ce este dincolo de el!
- Lansează-ți provocări și angajează-te în ceea ce-ți place!
- Conectează-te cu ceilalți, nu te izola!
Se întâmplă de cele mai multe ori, ca doi oameni să reacționeze în mod diferit la aceeași situație deoarece percepția este cea care dictează, aici fiind implicate experiențele de viață trăite, educația pe care am avut-o în copilărie. Indiferent de ce avem în spate, creierul este educabil și-l putem învăța să se raporteze diferit la problemele care apar inevitabil în viața noastră.
Să ne cunoaștem drepturile! Lista drepturilor personale
- Am dreptul să solicit ceea ce doresc.
- Am dreptul să refuz solicitările cărora nu le pot face fată.
- Am dreptul să-mi exprim sentimentele, pozitive sau negative.
- Am dreptul să-mi schimb opiniile.
- Am dreptul să comit greșeli și să nu fiu totdeauna perfect.
- Am dreptul să mă conformez propriilor mele sisteme de valori.
- Am dreptul să spun „nu” la tot ceea ce mi se pare că nu sunt pregătit să fac, este periculos sau îmi încalcă sistemele de norme și valori.
- Am dreptul să-mi stabilesc propriile sisteme de priorități.
- Am dreptul să nu mă simt responsabil pentu comportamentele, acțiunile, sentimentele și problemele celorlalți.
- Am dreptul să solicit onestitate din partea celorlalți.
- Am dreptul să mă supăr pe o persoană la care țin.
- Am dreptul să fiu eu însumi.
- Am dreptul să mă simt speriat și să spun acest lucru celorlalți.
- Am dreptul să spun „nu știu”.
- Am dreptul să nu prezint scuze și să nu-mi motivez comportamentul.
- Am dreptul să iau decizii bazate pe propriile mele sentimente.
- Am dreptul să-mi satisfac propriile trebuințe în timpul și în locurile pe care le consider potrivite.
- Am dreptul să mă distrez și să fiu frivol.
- Am dreptul să fiu mai sănătos decât cei din jurul meu.
- Am dreptul să mă aflu într-o ambiantă în care nu se abuzează de persoana mea.
- Am dreptul să-mi fac prieteni și să mă simt bine în preajma celorlalți.
- Am dreptul să mă schimb și să evoluez.
- Am dreptul la respect din partea celorlalți față de propriile nevoi și dorințe.
- Am dreptul să fiu tratat ca o persoană demnă și plină de respect.
- Am dreptul să fiu fericit.
Andrada Mazilu - Stresul în relația profesor-elev
Următorul invitat este Andrada Mazilu, învățătoare și fondator Inedu (Inițiativa în educație). ,,Omul din spatele profesorului”, mă face să mă gândesc înainte de toate și la ,,copilul din spatele elevului.’’ Este foarte important ce se întâmplă cu noi în afara clasei are impact direct asupra lucrurilor întâmplate în interiorul clasei. Nu avem cum să lăsăm la ușa școlii în care intrăm toate grijile.
Recomandare de carte - De ce nu fac zebrele ulcer? de Robert Sapolsky, o carte care prezintă noi capitole despre modul în care stresul afectează somnul, precum și idei penetrante privind anxietatea, tulburările de personalitate și impactul spiritualității asupra formelor de gestionare a stresului.
Andrada Mazilu menționează faptul că în ceea ce privește stresul în contextul școlii, acesta se manifesta la toți actorii educaționali și ea a simțit acest lucru mai ales în ultima perioadă, dată fiind deschiderea și închiderea școlilor din cauza virusului Covid.
În gestionarea stresului și a conflictelor în sala de clasă, este foarte important să învățăm un limbaj nou și anume cel al comunicării non-violente. Toate comportamentele percepute negativ din rândul elevilor, ascund în spatele lor nevoi pe care noi nu le-am înțeles sau nu le-am putut satisface. Este important înainte de toate să vedem acele nevoi și să fim acolo, alături de copiii din jurul nostru.
Marian Anghel - Managementul stresului în relația profesor - profesor
Cel de-al treilea invitat este director de liceu și ne explică cum are stresul implicații și la nivel de management educațional.
Marian Anghel ne sugerează faptul că sursele de stres în școală sunt diverse și pot lua forma unor lucruri care par inofensive: implicarea în proiecte și rolurile pe care cadrele didactice le au în aceste activități, rezultatele așteptate pe care școala trebuie să le livreze, relațiile dintre profesori sau profesori-directori care devin nocive în unele cazuri. Toate lucrurile acestea conduc direct la pierderea încrederii în comunitatea educațională și în mod evident, la apariția stresului în activitatea fiecărei persoane.
Invitatul menționează faptul că i-au fost necesari 10 ani pentru a învăța că managementul educațional, cel al școlii unde este director, ține cont nu doar de misiunea și obiectivele instituției care sunt comunicate către întreaga echipă de profesori, ci și de nevoile tuturor care fac parte din această comunicare (beneficiari direcți și indirecți).
Pe scurt, în câteva minute, invitatul ne împărtășește din propria experiență, câteva momente din cariera sa, când a reușit eficient să mențină controlul unor momente conflictuale, cu o încărcătură mare de stres.
Este necesar să gândim că traversăm cu toții un proces de învățare complex.
Cătălin Stoica - Gestionarea stresului în triunghiul relației profesor - părinte - copil
În relația dintre profesor, părinte și copil este esențial să comunicăm prin empatie și să ne focusăm pe validarea emoțională - ,,Te văd, te ascult, te înțeleg!”. De asemenea, vulnerabilitatea este un pilon esențial pe care nu ar trebui să-l neglijăm. Invitatul spune că dacă ne axăm și pe aceste elemente, putem să diminuăm stresul și tensiunea dintre părți.
În consolidarea acestei relații, modul în care privim pe cineva influențează foarte mult creșterea sau reducerea nivelului de stres din acel moment. Cătălin Stoica a ținut să aducă în atenția participanților un studiu social legat de importanța contactului vizual dintre persoane, instrument la care se mai adaugă zâmbetul, tonul vocii și emoțiile pe care le comunicăm celorlalți.
Este important ca nevoile educaționale ale copiilor să fie satisfăcute la școală și acasă, iar acest lucru se poate înâmplă atunci când parteneriatul familie-actori educaționali, este sănătos. Află de ce au ales Kinderpedia unele dintre cele mai prestigioase școli și grădinițe și descoperă chiar tu beneficiile platformei de comunicare și management pentru educație.
Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?
Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea
De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.
Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate
Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor
Ce este, de fapt, un standard ARACIP
Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine
A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.
A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.
De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare
Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența
Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate
Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”
De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.
Un pas înainte, fără presiune
Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.
FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe
- Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
- De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
- minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
- minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
- Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
- În practică, statutul de titular este legat de:
- existența unui post/catedre în unitate
- o decizie de repartizare validată
- un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
- Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
- În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
- În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
- Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
- În funcție de cerință:
- unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
- altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
- Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:
- o problemă identificată
- o decizie asumată
- o acțiune concretă
- un rezultat vizibil
Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.
O platformă de management școlar ajută școala să:
- organizeze documentele
- urmărească procesele
- demonstreze aplicarea reală a procedurilor
- coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor
Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
