Skip to main content
ce sa iei în considerare în planul de marketing educațional

Cum să-ți faci școala vizibilă printr-un plan de marketing educațional


Orice grădiniță sau școală, cu atât mai mult una din mediul privat, are nevoie de un plan de marketing educațional în ziua de azi. Cine crede că marketingul e doar pentru  persoanele comerciale, pentru TV sau social media, că e urât sau manipulator, și că o școală sau o grădiniță privată poate supraviețui azi doar ducându-i-se vorba din gură-n gură, își autosabotează șansele de a atrage clienți valoroși și de a se asocia cu oameni sau organizații de valoare, cu un real impact în educație.

Aceasta a fost premisa panelului de „Management & marketing educațional” din cadrul Conferinței Naționale a Asociației Școlilor Private.

Un panel în care Diana Roșoiu, Director de Comunicare și PR la Școala IOANID, a expus câteva moduri concrete de aplicare ale unor principii de marketing, cu precădere de marketing digital, ușor de valorificat de orice școală care vrea să-și construiască sau îmbunătățească brandul propriu, respectiv strategia de comunicare.

Planul de marketing educațional al școlii: Ce aspecte să iei în considerare?

Te numeri printre managerii școlari pentru care promovarea unității de învățământ și atragerea de noi înscriși înseamnă alegerea unui logo, definirea câtorva activități și solicitarea de recomandări personale?

Pentru a comunica părinților ce face școala ta și ce obțin ei dacă-și înscriu copiii în comunitatea ta, dar și pentru a deveni un angajator dorit pe o piață de școli private tot mai competitivă, e nevoie de o strategie de comunicare bine articulată într-un plan de marketing educațional. Iar de acesta ar fi bine să se ocupe un om specializat în comunicare.

O astfel de persoană cercetează piața, revizuiește grupul țintă (categorii noi de clienți pentru care se elaborează limbaje diferite, în moduri diferite), elaborează propunerea unică de vanzare - ce diferențiază școala ta de celelalte școli, pune punctele forte și valorile instituției pe o hârtie și analizează unde se pot integra în campanii de comunicare.

Printr-o strategie bună de marketing spui povestea școlii, creezi relații de încredere, dar asiguri coeziunea echipei - de la agentul de pază, la bucatarese, arată Diana Roșoiu.

Ce include planul de marketing din școală dincolo de un website și un cont de Facebook?

  1. O voce consecventă

Un brand de școală înseamna să oferi o experiență completă. Astfel, putem înțelege de ce un logo nu susține independent un brand. În schimb, o consecvență a vocii în toate comunicările, o ofertă unică de vânzare (USP) și poveștile pe care le creezi și organizezi pentru comunitate transmit într-o formă completă valorile școlii.

Tonul unic creează senzația că în spatele mesajului există o echipă unită, profesionistă, alcătuită din specialiști în domeniu.

Este important ca elementele de design să apară pe toate materialele, atenționează Diana Roșoiu.

  1. Parteneri aleși cu atenție

Diana Roșoiu recomandă alegerea atentă a brandurilor cu care îți asociezi imaginea ca școală.

Kinderpedia e un exemplu de platformă educațională cu care merită să te asociezi, a menționat ea.

IOANID este partener Kinderpedia încă din 2018. Cu ajutorul platformei, echipa IOANID a reușit să implementeze catalogul electronic și să personalizeze modul de facturare a evenimentelor și a cluburilor extracurriculare.

Primim multe propuneri de la influenceri, dar ne asociem cu persoane publice doar dacă îndeplinesc anumite valori. Nu ne interesează numărul de followeri de exemplu, a completat Roșoiu.

💡Vezi povestea parteneriatului dintre IOANID și Kinderpedia

Printre asocierile sugerate se numără băuturi sănătoase pentru copii, dezvoltatori de produse cu tangență educațională (librării, edituri), sportivi chiar. Funcționează bine asocierea pe sistem barter: te asociezi cu cineva ca sa vă creșteti reciproc vizibilitatea.

  1. Evenimente deschise comunității

Acestea sunt una din cele mai la îndemână acțiuni concrete de inclus într-un plan de marketing educațional, totodată un mod ușor de a aduce comunitatea împreună, pentru că oamenii vor să-și vadă copiii implicați în diverse activități. În același timp, e un mod ideal de a deschide porțile pentru cei din exterior, pentru că mulți vin cu prieteni și astfel se duce vestea școlii.

  1. O prezență online diversificată

Sper că nu e cineva care să nu fie online, a spus Diana Roșoiu.  Dacă în primii ani de IOANID, cam 70% din clienți au venit prin recomandări, acum același procent află de noi din online, a adăugat ea.

În plus, ea sugerează să nu se ignore nicio platformă, pentru că părinții stau pe la fel de multe platforme ca generația tânără. Desigur, cei care urmăresc aceste conturi sau dau like, ar trebui să fie potentiali clienți.

Recomandările Dianei Roșoiu de conținut includ:

  • Un blog al școlii (participare colaborativă din partea elevilor)
  • Video și/sau Instagram reels (aduc 4-5000 vizualizări vs. câteva sute la pozele clasice)
  • Podcasturi făcute cu elevii (se pricep foarte bine la tehnologia de ultimă oră)
  • TikTok (după clasa a VI-a sau la liceeni), cu filtru de rigoare
  • Prezență pe GoogleMaps (pentru review-uri și steluțe)
  • Webinarii pe diverse teme – mai ales pe unele care nu sunt abordate în mod normal de curriculă (de exemplu sexualitatea).

Social media nu mai e o opțiune facultativă pentru nimeni. Eu nu știam cum sa comunic cu liceeni și mi s-a recomandat să fac grup pe Discord pentru că ei voiau grup de comunicare separat unde să nu vadă părintele discuțiile, a punctat Roșoiu.

  1. Google Ads plătite pentru orice campanie

Acest detaliu se adaugă unui website funcțional, care ține cont măcar de regulile SEO de bază (pentru care se cere un update constant la trendurile din piață legate de marketingul digital).

Iar Google Ads plătite ajută ca mesajul să ajungă măcar la cei care dau like și urmăresc conturile școlii pe social media.

  1. Un newsletter din comunitate

Se pune ceva efort în compunerea și automatizarea unui newsletter, însă efortul se vede, pe termen mediu și lung. Newsletter-ul e un mod facil de a acorda atenție părinților, care chiar așteaptă comunicări personalizate, dar și de a poziționa școala ca un reper de încredere și de a crește șansele unei vizite.

Așadar printr-un newsletter recurent, inviți părintii la evenimente, îi informezi de diverse noutăți din școală, le dai materiale oficiale sau resurse.

Uneori, construirea unui newsletter poate da bătăi de cap mai mult decât conținutul propriu-zis. Pentru asta, există instrumente dedicate cu șabloane predefinite pe care doar trebuie să le populezi cu conținut.

Kinderpedia oferă o astfel de funcționalitate, ușor de personalizat și de utlizat de oricine. Nu-ți rămâne decât să strângi materilalele prin care vrei să-i anunți pe părinți că școala ta e cel mai minunat loc din lume pentru copiii lor.

kinderpedia newsletter template

  1. Promoții

Pachetele de promoții nu pot lipsi din planurile tarifare ale unei școli particulare. Însă ele trebuie bine gândite. Un pachet exclusiv creat pentru un părinte poate aduce cel puțin 2-3 recomandări în plus, iar bulgărele de recomandări se va rostogoli în continuare.

V-aș sfătui să evitați reducerile la taxă sau promoții sub formă de reducere la soră/frate, burse sau early bird. Orice reducere poate lăsa impresia că-ți permiti să faci, de fapt, mai multe reduceri, și te vei trezi cu alte pretenții, a menționat Diana Roșoiu.

Toate aceste aspecte contribuie la construirea brandului școlii, astfel încât școala să apară ca un specialist în domeniu, respectiv ca o comunitate în care părinții să aibă încredere că-și pot înscrie copiii și că aceștia se vor simți incluși, văzuți și inspirați să-și dorească să învețe și să evolueze.

Noi folosim Kinderpedia pentru aproape toate lucrurile de mai sus, a completat Diana Roșoiu.

De altfel, Kinderpedia, platforma completă de management școlar și comunicare, oferă pese 10 funcționalități care ajută școlile să devină parte din revoluția tehnologică la care asistăm, să ofere imaginea unei instituții cu procese transparente și eficiente, și să aducă părinții mai aproape de ce se întâmplă în educația copiilor.

Câteva dintre cele mai evidente astfel de funcționalități sunt:

  • Newsfeed-ul – unde comunici diverse lucruri legate de școală, mai generale sau mai punctuale, cu posibilitatea de aplicare de filtre
  • Newsletter-ul cu template-uri predefinite - le realizezi din câteva click-uri odată ce ai conținutul
  • Librăria de documente – un spațiu online sigur, unde încarci documente și materiale educaționale pentru a fi folosite sau distribuite individual sau în grup
  • Chestionare – prin care iei pulsul comunității pentru detalii punctuale sau chestiuni cu impact asupra întregii școli.
                                                                         Descoperă Kinderpedia

Ediția a doua a Conferinței Naționale a Asociației Școlilor Particulare s-a desfășurat la București între 28-29 septembrie 2023. A reunit aproximativ 170 de unități din toate ciclurile învățământului particular, din 30 de județe. Kinderpedia a fost partener pentru inovație pentru această ediție a conferinței. Sursa foto: Luchian Comșa, ASP
Pentru multe școli și grădinițe, ARACIP aduce emoții, tensiune și multă nesiguranță. Nu din cauza unor reguli neclare sau a unei evaluări imprevizibile, ci pentru că există o diferență mare între limbajul juridic al standardelor și realitatea de zi cu zi din școli. În practică, oamenii muncesc mult și fac lucruri bune, dar nu știu mereu cum să lege ceea ce fac de cerințele standardului.

Ce ne-a arătat un webinar cu peste 290 de oameni LIVE?

Acest lucru s-a văzut clar în webinarul organizat cu Asociația Școlilor Particulare din România. Peste 290 de directori, administratori și membri ai echipelor de management au participat cu aceleași întrebări și preocupări. Dincolo de detaliile tehnice, a devenit clar că problema nu este lipsa regulilor, ci modul în care le înțelegem și le aplicăm în școli.
autorizare acreditare evaluare aracip

Ideea care schimbă complet modul în care privim evaluarea

Una dintre ideile care a făcut „click” pentru mulți participanți a fost aceasta: evaluatorul nu vine să citească dosare, ci să caute răspunsuri la cerințe. Când o școală adună documente fără să știe exact ce demonstrează fiecare, evaluarea începe să pară birocratică și nedreaptă. Nu pentru că standardele cer prea mult, ci pentru că documentarea nu are un sens clar.

De la documente făcute din reflex la documente făcute cu cap

Aici intervine schimbarea de perspectivă care contează cu adevărat.
În loc să adunăm documente doar pentru că „așa se cere”, este mai eficient să ne concentrăm pe cerințele standardului și să arătăm cum activitatea noastră le susține. Astfel, procesul devine mai simplu. Știm ce demonstrăm cu fiecare document, de ce avem nevoie de el și cum îl folosim. Relația cu ARACIP devine mai clară, iar stresul scade.

Metodologie și standarde: două lucruri diferite, adesea amestecate

Pentru a înțelege cum funcționează ARACIP, este important să separăm două concepte adesea confundate. Metodologia este ca un „manual de reguli”, cu instrucțiuni clare despre cine evaluează, cum se face evaluarea și ce decizii pot apărea. Standardele sunt ca un „carnet de evaluare”, care arată ce se așteaptă de la o școală și ce înseamnă să funcționeze bine. Fără metodologie, evaluarea ar fi haotică. Fără standarde, ar fi subiectivă.

Cele trei tipuri de evaluare ARACIP, pe înțelesul tuturor

ARACIP folosește trei tipuri de evaluare, fiecare cu rolul său. Autorizarea răspunde la întrebarea „poate această unitate să înceapă să funcționeze?”. Acreditarea verifică dacă școala respectă legea și obține rezultate. Evaluarea periodică, la cinci ani după acreditare, urmărește progresul: ce s-a îmbunătățit, ce a evoluat și cum școala își corectează direcția.

Ce este, de fapt, un standard ARACIP

Un standard ARACIP nu este o listă generală de recomandări. Este un mecanism clar, bazat pe domenii, criterii, indicatori și cerințe precise. Fiecare indicator contează. Pentru nivelul „satisfăcător”, școala trebuie să îndeplinească toate cerințele, nu doar pe cele mai ușor de documentat. Nu există „compensări” între ele.

Cele trei zone care spun dacă o școală funcționează bine

În evaluare apar mereu trei mari zone. Prima este capacitatea instituțională: management, resurse umane, organizare și bază materială. De exemplu, modul în care se face și se distribuie orarul profesorilor arată capacitatea instituțională, asigurând o alocare eficientă a resurselor și desfășurarea activităților fără întreruperi.

A doua zonă se referă la eficacitatea educațională, adică la progresul real al copiilor și la coerența procesului de învățare. De exemplu, analiza periodică a progresului elevilor ajută profesorii și echipa de management să adapteze strategiile pentru a obține cele mai bune rezultate.

A treia zonă, managementul calității, verifică dacă școala se autoevaluează sincer și ia măsuri concrete când apar probleme. Organizarea de workshop-uri și sesiuni de feedback regulate este esențială pentru a găsi și aplica soluții pornind de la evaluările interne.

De ce resursa umană ridică cele mai multe semne de întrebare

Nu este întâmplător că cele mai multe întrebări din webinar au fost despre resursa umană. Procentul de personal calificat, statutul de titular, tipul contractelor sau situațiile speciale, cum ar fi concediile, creează multe confuzii. De obicei, nu pentru că regulile sunt complicate, ci pentru că există interpretări incomplete sau „din auzite”.

Contracte, colaborări și unde se face, de fapt, diferența

Indiferent dacă este vorba despre personal medical, psihologic sau nedidactic, regula de bază este aceeași: evaluatorul vrea să vadă că serviciul există, funcționează legal și are continuitate. Forma contractului contează mai puțin decât realitatea din spatele lui. Diferența o face citirea atentă a cerinței, nu numărul de documente produse „preventiv”.

Când apar cele mai multe blocaje: sedii noi și niveluri adăugate

Mutările, extinderea sediilor sau adăugarea unor niveluri noi de învățământ sunt situații frecvente și sensibile. În aceste cazuri, ARACIP vede școala ca un întreg, nu ca o sumă de excepții. De aceea, multe unități se blochează când tratează aceste schimbări superficial.

Evaluarea periodică și mitul „hârtiilor fără sens”

La evaluarea periodică, evaluatorul nu caută teancuri de documente, ci logică și progres. Vrea să vadă ce problemă ați identificat, ce decizie ați luat și ce s-a schimbat în realitate.

De exemplu, în cazul unei școli care a constatat că rata absenteismului era ridicată, echipa de management a decis să implementeze un sistem digital pentru urmărirea prezenței, combinat cu un program de recompense pentru elevii cu o prezență constantă. După șase luni, s-a observat o reducere semnificativă a absenteismului, iar evaluările arătau un progres clar în implicarea elevilor. Acest exemplu de plan clar, asumat, a impresionat evaluatorii, și a contat mai mult decât zeci de documente fără legătură între ele.

Un pas înainte, fără presiune

Dacă ar fi să rămânem cu o singură idee din acest articol, ar fi aceasta: ARACIP nu cere perfecțiune, ci coerență. Nu caută școli „fără greșeală”, ci școli care știu ce fac, de ce fac și pot arăta asta clar, atunci când li se cere. De multe ori, stresul apare nu din cerințele în sine, ci din lipsa unui sistem care să lege munca de zi cu zi de standarde. Când informația este împrăștiată, documentele sunt greu de urmărit, iar procesele nu sunt vizibile, evaluarea devine apăsătoare. Când lucrurile sunt însă puse cap la cap, evaluarea se transformă într-o simplă confirmare a ceea ce școala face deja bine.

Aici intervine rolul unui instrument digital precum Kinderpedia. Nu ca soluție miraculoasă și nu ca substitut al cerințelor oficiale, ci ca un cadru de lucru care ajută școlile să fie mai organizate, mai clare și mai sigure pe ele. Un loc în care documentele, procesele și activitatea zilnică se întâlnesc într-un mod firesc. Pentru că, dincolo de evaluări și proceduri, o școală sănătoasă se construiește zi de zi, iar o evaluare nu face decât să confirme acest lucru.

FAQ ARACIP – autorizare, acreditare, evaluare periodică școli și grădinițe

Ce contează, de fapt, în evaluarea ARACIP: documentele sau realitatea din școală?
ARACIP nu e interesat de „dosare frumoase”, ci de dovezi clare că școala funcționează conform cerințelor. Documentele sunt importante doar în măsura în care arată realitatea din spate: procese aplicate, decizii asumate, servicii funcționale. Cu alte cuvinte, evaluatorul nu caută hârtii „ca să fie”, ci răspunsuri la întrebarea: îndeplinește sau nu școala această cerință?
Cum se calculează procentul de cadre didactice titulare și calificate?
    Procentul se raportează la normele întregi constituite la nivelul unității, nu la numărul de persoane.
  • De exemplu, dacă ai 20 de norme întregi:
    • minimum 75% trebuie să fie ocupate de personal calificat
    • minimum 50% trebuie să fie ocupate de titulari
  • Este una dintre cele mai frecvente greșeli să se facă acest calcul „după oameni”, nu după norme.
Cadrele didactice fără definitivat pot fi considerate titulare?
  1. În practică, statutul de titular este legat de:
    1. existența unui post/catedre în unitate
    2. o decizie de repartizare validată
    3. un contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată
  2. Cadrele angajate pe perioadă determinată, chiar dacă predau norma întreagă, nu intră, de regulă, în procentul de titulari.
Ce se întâmplă cu cadrele titulare aflate în concediu de maternitate?
Concediul de maternitate nu anulează statutul de titular. Postul rămâne în schema unității, iar situația se documentează prin decizii de suspendare și înlocuire temporară. Evaluatorul se uită la structura reală a unității, nu penalizează situații legale și normale.
Angajații aflați în ultimul an la PIPP sunt considerați personal calificat?
Nu. „Calificat” înseamnă calificare obținută, nu „în curs de obținere”. Până la finalizarea studiilor, aceste persoane se raportează separat. Este important să nu forțați această interpretare, pentru că procentul de personal calificat este o cerință clară.
Cadrele didactice necalificate pot face parte din comisii (CA, CEAC etc.)?
Nu există o regulă generală de tip „nu au voie”, însă:
  • În CEAC, este recomandat ca membrii să poată susține coerent procesul de evaluare a calității.
  • În CA, componența este stabilită prin metodologie, pe categorii de membri.
Important este să evitați conflictele de rol și să documentați clar numirile în comisii.
Sunt obligatorii contracte individuale de muncă pentru medic, psiholog, asistent, personal nedidactic?
  • Nu forma contractului este esențială, ci existența serviciului, legalitatea și continuitatea lui.
  • În funcție de cerință:
    • unele servicii pot fi acoperite prin contracte de colaborare
    • altele presupun angajare, dacă acest lucru este cerut explicit
  • Evaluatorul va verifica dacă serviciul există în realitate, nu doar pe hârtie.
Este necesară autorizarea ARACIP când adăugăm un nivel nou de învățământ?
Da. Orice nivel nou (antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal) presupune o procedură de autorizare ARACIP, chiar dacă unitatea este deja acreditată pentru alte niveluri.
Mutarea școlii într-o altă clădire afectează acreditarea?
Da, mutarea sediului este o modificare majoră. Baza materială face parte din evaluare, iar schimbarea spațiului poate necesita reevaluare sau actualizare a situației în relația cu ARACIP.
Sediile extinse intră în evaluare?
Da. Sediile extinse sunt tratate ca structuri arondate, iar documentarea trebuie să acopere și funcționarea acestora.
Ce înseamnă „document asumat care demonstrează progresul”?

Nu o listă de facturi și nu un inventar. Evaluatorul caută:

  • o problemă identificată
  • o decizie asumată
  • o acțiune concretă
  • un rezultat vizibil

Un document care spune „am identificat X, am decis Y, am făcut Z și asta s-a schimbat” valorează mai mult decât zeci de documente fără context.

Evaluatorii verifică și documentele originale (cataloage, registre)?
Da, pot solicita documente originale pentru verificări punctuale. De aceea, completarea corectă și coerentă a documentelor oficiale rămâne esențială.
Este necesar aviz DSP pentru cabinetul medical din grădiniță?
Dacă există cabinet medical funcțional, avizarea DSP este necesară pentru a demonstra respectarea cerințelor de sănătate și igienă.
Sunt necesare documente pentru siguranța echipamentelor de joacă?
Da. ARACIP urmărește siguranța copiilor. Documentele care arată verificări, mentenanță, conformitate și remedierea problemelor sunt extrem de importante.
Cum ajută un sistem digital precum Kinderpedia în evaluare?

O platformă de management școlar ajută școala să:

  • organizeze documentele
  • urmărească procesele
  • demonstreze aplicarea reală a procedurilor
  • coreleze activitatea zilnică cu cerințele standardelor

Exact acolo unde apar cele mai multe blocaje în practică.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK