Skip to main content
learnership

Learnership. Arta de a învăța cum să înveți


Cu cât vom provoca elevii din sălile noastre de clasă să învețe cum să învețe, cu atât cultura de învățare a școlilor noastre va fi mai puternică.
James Anderson
Într-o lume care apreciază rapiditatea, eficiența și răspunsurile „instante”, adevărata schimbare vine de la cei care gândesc profund, depun efort constant de creștere și acționează cu agilitate. Iar aceste abilități pot fi cultivate - zi de zi - în școală, printr-un model care mută accentul de la a fi învățat la a învăța cu intenție. Acesta este modelul Learnership dezvoltat de James Anderson, o abordare care ridică învățarea de la un act automat la o adevărată artă.

Ce este Learnership-ul?

James Anderson definește learnership ca abilitatea de a învăța – un set de atitudini, obiceiuri și abilități care îi ajută pe elevi să devină responsabili pentru propriul proces de învățare.

Mulți elevi răspund la întrebarea „Cum înveți?” prin: „fac ce îmi spune profesorul”, „ascult atent”, „mă străduiesc”. Aceste răspunsuri trădează un mod de învățare pasiv, dependent de predare. Learnership schimbă acest cadru: elevul devine activ, conștient, implicat.

„Învățarea nu este produsul predării. Este produsul activității elevului.” – James Anderson În loc să vadă învățarea ca pe un produs (note, rezultate), Anderson ne învață să o privim ca pe un proces dinamic de dezvoltare personală.

Cele trei zone ale învățării

Un concept central în Learnership este cel al zonelor de învățare, care ne ajută să înțelegem cum greșelile pot fi utile sau nu în procesul de creștere:

Zonă Descriere Rolul greșelilor
Zona de confort Activități ușoare, familiare Greșelile nu aduc valoare reală
Zona de performanță Situații cu miză mare, unde nu e loc de greșeli (ex. un chirurg în operație) Greșelile sunt inacceptabile
Zona de învățare Provocări noi, care cer efort și curaj Greșelile sunt oportunități utile de creștere

Nu toate greșelile sunt „bune”. Unele sunt doar utile – atunci când apar în zona potrivită, în contextul potrivit.

Cele cinci componente ale Learnership-ului

1. Atitudinea față de provocări – curajul de a ieși din zona de confort și de a accepta dificultatea ca oportunitate.

2. Habits of Mind – acele obiceiuri de gândire (perseverență, reflecție, curiozitate, flexibilitate) care sprijină învățarea profundă.

3. Utilizarea productivă a greșelilor – înțelegerea contextului în care greșelile duc la progres.

4. Folosirea eficientă a feedback-ului și a sfaturilor – trecerea de la feedback-ul „judecativ” la advice constructiv și orientat spre viitor.

5. Gestionarea efortului și a timpului – învățarea ca exercițiu conștient, nu ca maraton al perfecțiunii.


Anderson rezumă simplu: „Nu lucra mai mult decât elevii tăi.” Rolul profesorului nu este să tragă elevii după el, ci să creeze condițiile pentru ca ei să devină exploratori ai propriei învățări.

Cum arată Learnership în practică? Exemplul INSPIRA și Kinderpedia

Un exemplu elocvent vine din România: Școala INSPIRA din Craiova, condusă de Claudia Cochină, prima școală aprobată de Cambridge International în Oltenia.

INSPIRA a adoptat modelul Learnership și colaborează cu James Anderson pentru a forma profesori care ghidează elevii în procesul de învățare, nu doar în acumularea de informații.

„Toți copiii sunt curioși. Educația autentică se adaptează stilurilor lor de învățare și le oferă rute flexibile de dezvoltare.”Claudia Cochină, fondatoarea INSPIRA

În acest context, colaborarea cu Kinderpedia devine importantă: vizibilitatea învăţării – adică urmărirea progresului, a reflecției elevilor, a metacogniţiei – este o componentă esenţială în dezvoltarea learnership-ului. Elevii pot să vadă ce au făcut, cum au evoluat, să primească sfaturi, să îşi gestioneze efortul şi să îşi asume zona de provocare.

De asemenea, profesorii pot folosi platforma pentru a facilita un limbaj al greşelilor, al provocărilor, să ofere sfaturi de viitor mai mult decât feedback judecativ, şi să urmărească cum elevii îşi dezvoltă obiceiurile de gândire (habits of mind).

Astfel, INSPIRA devine un exemplu de cum teoria learnership-ului poate fi implementată într-o şcoală activă, cu instrumente digitale moderne şi orientare către viitor, unde elevii își pot observa creșterea – pas cu pas.

Cum pot profesorii cultiva Learnership-ul în clasele lor?

  • Întreabă elevii: „Cum înveți tu?” – și ajută-i să devină conștienți de propriile strategii.
  • Creează provocări în zona de învățare, unde greșelile sunt pași, nu piedici.
  • Construiește un limbaj al greșelilor – de exemplu: „Aceasta e o greșeală utilă; ne arată unde putem crește.”
  • Oferă sfaturi, nu etichete – înlocuiește „ai greșit” cu „data viitoare ai putea încerca să…”.
  • Folosește instrumente vizuale precum Kinderpedia pentru a face progresul clar și motivant.
  • Încurajează reflecția – elevii care reflectă asupra modului în care învață devin mai autonomi și mai rezilienți.

De la a fi învățat la a învăța intenționat

Modelul Learnership ne amintește că adevărata educație nu este doar despre ce predăm, ci despre cum îi ajutăm pe elevi să învețe.

Claudia Cochină și echipa INSPIRA ne arată că această schimbare de perspectivă este posibilă și în școlile din România, mai ales atunci când este susținută de instrumente moderne, precum Kinderpedia, care fac procesul vizibil, măsurabil și semnificativ.

„Învățarea este o artă. Iar fiecare copil are potențialul de a deveni artistul propriei sale creșteri.”

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. Infante Dom Henrique 143,
1950-406 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Al Khatem Tower, Al Maryah Island
Abu Dhabi, UAE

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK