Feedbackul: instrument esențial în modelarea traiectoriei educaționale

În context educațional, feedbackul, este definit ca fiind o informație furnizată unui cursant pentru a reduce decalajul dintre performanța curentă și un obiectiv dorit (Sadler, 1989)

Cuprins:

• Scopul feedbackului în învățare: feed up, feedback și feed forward.
• Feedback în învățare - linii directoare

Literatura de specialitate clasifică în mod constant feedbackul ca fiind una dintre cele mai puternice intervenții pe care profesorii o pot integra în sala de clasă. Feedbackul este un construct complex, care integrează trei componente distincte, pe care le numim feed up, feed back și feed forward. Pentru a implementa pe deplin un sistem de feedback, profesorii trebuie să le folosească pe toate trei. Iată în acest articol informațiile esențiale pe care trebuie să le cunoști despre feedback și cum poate acesta să modeleze traiectoria educațională și învățarea activă.

Scopul feedbackului în învățare: feed up, feedback și feed forward.

Un feedback eficient este conceput pentru a determina nivelul de înțelegere și de dezvoltare a abilităților unui cursant și pentru a planifica următorii pași în vederea atingerii intențiilor sau obiectivelor de învățare. Așa cum am menționat anterior, feedbackul are trei componente distincte pe care le clasificăm după cum urmează:

1. Feed Up

Prima componentă a unui sistem eficient de feedback implică stabilirea unui scop clar. Atunci când elevii înțeleg finalitatea activității, este mai probabil ca aceștia să se concentreze asupra sarcinilor de învățare pe care le au de îndeplinit. Stabilirea unui scop este, de asemenea, crucială pentru un sistem de feedback, deoarece atunci când profesorii au un scop general clar, își pot alinia diferitele evaluări. Profesorul poate planifica lecturile, proiectele de colaborare și evaluările pentru a se asigura că elevii se concentrează pe conținutul care îi conduce către obiectivul setat.

2. Feedback

Cel mai bun feedback este acela care le oferă elevilor informații despre progresul lor, dar și despre acele aspecte pe care trebuie să le îmbunătățească. În vederea atingerii obiectivului setat, profesorul trebuie să ofere sprijin și să traseze acțiuni pe care elevul să le întreprindă pentru a se apropia mai mult de standardul așteptat. În mod ideal, profesorii oferă feedback treptat, la finalul fiecărei etape parcurse, pentru ca la final, sarcina de lucru amplă să aibă rezultatul dezirabil. Feedbackul pe care elevii îl primesc este alcătuit din sugestii și îndrumări în vederea îmbunătățirii performanței. Este esențial ca profesorul să celebreze, împreună cu elevii, momentele mici de succes, dar, totodată să fie sincer cu privire la toți pașii pe care îi mai au de urmat în vederea atingerii obiectivului final. 

3. Feed Forward

Într-un sistem eficient de feedback, profesorii folosesc datele de evaluare pentru a planifica instruirea viitoare; de aici și termenul de feed forward. Pe măsură ce profesorii analizează munca elevilor, fie că este vorba de o sarcină de verificare a înțelegerii sau de o evaluare formativă, aceștia folosesc ceea ce află pentru a-și modifica predarea ulterioară. Profesorii trebuie să dea dovadă de flexibilitate, înțelegere și deschidere și trebuie să privească procesul de feedback ca fiind unul cu două sensuri. Odată ce evaluarea are loc, nu doar că  aflăm care este nivelul elevilor și le oferim direcții de acțiune spre îmbunătățire, dar și în calitate de profesori descoperim aspecte pe care le-am putea face diferit data viitoare, în cadrul momentelor de instruire. Putem vorbi fie de o intervenție la nivelul întregii clase, fie despre o instruire suplimentară pentru elevii care au o mai mare nevoie de a acoperi un decalaj. 

Feedback-ul este un element cheie al procesului de învățare și evaluare continuă. Oferirea unui feedback frecvent, continuu și relevant, reprezintă un mijloc semnificativ de îmbunătățire a rezultatelor în materie de învățare. 

Un feedback eficient îl ajută pe cursant să reflecteze asupra procesului educațional și a strategiilor sale de învățare, astfel încât să poată face ajustări pentru a progresa ulterior.

În 2011, John Hattie a contribuit la o publicație realizată de Sutton, Hornsey & Douglas despre  Feedback: The communication of praise, criticism, and advice, cu un articol despre "Feedback în școli". 

Acest scurt text este cu siguranță o lectură-resursă pentru toți cei care încearcă să afle mai multe despre modelul de feedback care stă la baza lucrării „Învățare vizibilă”. John Hattie oferă câteva clarificări și explicații interesante la articolele sale anterioare despre feedback în școli:

• Erorile trebuie să fie binevenite. Expunerea la erori într-un mediu sigur poate duce la o performanță mai mare. Elevii se tem de greșeli pentru că nu reușesc să înțeleagă adevărata lor valoare, un eșec nu ar trebui privit drept un lucru ireparabil, ci un prim pas pentru ca data viitoare să fie mai bine. 
• Feedbackul ar trebui oferit în mod diferențiat și însoțit de un set de explicații pentru ca, în funcție de caz, elevul  sau grupul de lucru, să înțeleagă și să integreze corespunzător cele auzite.
• Feedbackul poate să aibă următoarele direcții: profesor-elev, profesor-grup de elevi, elev/elevi-profesor, elevi-elev. Este nevoie de intervenții care vizează încurajarea unui feedback corect din partea colegilor. De cele mai multe ori, aceste situații pot ajuta comunitatea școlară să privească obiectiv o anumită situație, să argumenteze și să gândească critic.
• Așa cum am menționat și mai sus, momentul de feedback oferă și cadrelor didactice oportunități de a își îmbunătăți ulterior predarea, de a o realiza mai eficient și mai potrivit în funcție de nevoile grupului de elevi. 

Feedback în învățare - linii directoare

Iată aici trei linii directoare pentru utilizarea feedbackului în vederea îmbunătățirii învățării active:

• Concentrează-ți atenția asupra procesului și asupra modului în care a fost realizată o sarcină, și nu asupra celui care a efectuat-o;
• Oferă feedback elaborat, detaliat, specific, clar,  imparțial și obiectiv;
• Atunci când elevul greșește, profită de experiență și ajută-l să învețe din erori.
• Promovează orientarea către obiectivele de învățare, dar și spre strategiile pe care elevii le pot urma în vederea atingerii acestora; Pe scurt, nu le spune elevilor doar unde trebuie să ajungă, ci și cum pot ajunge acolo.

Feedback: util pentru profesori sau elevi?

Elevii folosesc feedbackul intern și extern pentru a evalua punctele forte și deficitele din performanțele lor, astfel încât caracteristicile sau comportamentele de înaltă calitate să poată fi întărite, iar cele care nu sunt optime să poată fi modificate.

Concepțiile dominante despre feedback subliniază faptul că feedbackul este un instrument în beneficiul elevului. Sadler (1989) și Nicol și MacFarlane-Dick (2006) subliniază faptul că feedbackul, ca sistem, informează, de asemenea, educatorul cu privire la aspectele legate de eficacitatea predării sale.

Feedbackul evaluativ pozitiv și negativ

• Feedbackul evalautiv pozitiv încearcă să mențină comportamentul în direcția în care se află deja.
• Feedbackul evaluativ negativ servește unei funcții corective care ajută la diminuarea sau eliminarea comportamentelor nepotrivite.

„Feedbackul este o modalitate puternică de a influența rezultatele elevilor.” - Hattie & Timperley.

Feedbackul presupune încurajări, remarci legate de direcțiile pe cere le putem urma în vederea atingerii obiectivelor, flexibilitate și deschidere. Atunci când profesorii oferă feedback, trebuie să se asigure că elevii sunt gata să îl primească și să îl integreze corespunzător, trebuie să le fie alături și să îi sprijine în proces. Feedback-ul este un instrument esențial pentru procesul didactic care ne ajută la modelarea și îmbunătățirea traiectoriei educaționale, fiind o metodă utilă de încurajare a învățării active.

Cum sprijină Kinderpedia procesul educativ al copilului?

Tehnologia are rolul de a sprijini procesul de învățare.  Pe de o parte prin facilitarea accesului oriunde și oricând prin folosirea unor instrumente digitale precum tableta, smartphone, computer și altele, precum și prin înlesnirea comunicării dintre profesori și părinți. Kinderpedia susține profesorii în oferirea unui feedback rapid și eficient la temele încărcate de către elevi pe platformă. Astfel, sporește comunicarea profesor-elev-părine și ajută copilul să fie implicat constant în propriul proces de învățare.

Prin Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.
Tehnologia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare.