Skip to main content
bilingvism mituri

Mituri despre bilingvism: ce spune știința


17 August, 2022
17 August, 2022

Ce înseamnă și ce nu înseamnă să fii bilingv? Într-o lume tot mai mobilă și cu oportunități nenumărate, oamenii se focusează pe învățarea limbilor străine pentru a comunica cu ceilalți și pentru a accesa experiențe profesionale și educaționale noi. 


Miturile despre bilingvism au ajuns tot mai cunoscute și au condus la o percepție neclară asupra a ceea ce este și ce nu este bilingvismul. Odată cu trecerea timpului și cu accentuarea mobilității umane, bilingvismul a devenit un subiect tot mai abordat.  Tocmai din acest motiv, pentru că există tot mai multe păreri despre capacitățile bilingve, ne este dificil să definim ce înseamnă să fii o persoană bilingvă, dacă există sau nu o perioadă critică în care o persoană poate deveni bilingvă, dacă sunt sau nu mai inteligente persoanele care vorbesc una sau mai multe limbi și dacă bilingvismul produce confuzie atunci când se întâmplă de la o vârstă fragedă. 

Este important de punctat faptul că nu există o „rețetă” universal valabilă pentru toată lumea și că fiecare familie în parte trebuie să discute și să decidă împreună cea mai bună strategie pentru fiecare membru în parte, în special pentru copii. Dacă încă te întrebi ce este adevărat și ce nu când vine vorba despre bilingvism, iată aici ce mituri despre bilingvism demontează cercetările și studiile: 

1. Bilingvismul îi face pe oameni mai inteligenți?

Lucrări faimoase din literatura de specialitate, precum The Bilingual Edge, scrisă de Kendall King și Alison Mackey, și articole precum The Power of the Bilingual Brain al lui Jeffrey Kluger, publicat în revista Time, au subliniat potențialele beneficii ale bilingvismului. 

Unul dintre cele mai importante beneficii ale bilingvismului timpuriu este adesea considerat de la sine înțeles: copiii bilingvi vor cunoaște mai multe limbi străine, lucru care le aduce un real avantaj în ceea ce privește posibilitățile viitoare academice, crearea de conexiuni din diferite medii, intrarea în contact cu mai multe culturi și, în viitor, palete mai largi de posibile locuri de muncă.

Dincolo de beneficiile lingvistice evidente, cercetătorii au investigat dacă bilingvismul conferă și alte avantaje non-lingvistice. Mai multe studii au sugerat faptul că bilingvii prezintă anumite avantaje în ceea ce privește înțelegerea socială. Bilingvii trebuie să navigheze într-o lume socială complexă în care diferite persoane au cunoștințe lingvistice diferite. De exemplu, preșcolarii bilingvi par să aibă abilități mai bune decât cei monolingvi în ceea ce privește înțelegerea perspectivelor, gândurilor, dorințelor și intențiilor celorlalți. 

Bilingvii prezintă, de asemenea, unele avantaje cognitive. Bilingvii par să aibă performanțe mai bune decât monolingvii în sarcini care implică trecerea de la o activitate la alta și inhibarea răspunsurilor învățate anterior. 

2. Sunt copiii bilingvi confuzi?

Una dintre cele mai mari îngrijorări pe care le au părinții în legătură cu educația bilingvă copiilor este că aceasta va provoca confuzie. 

Un comportament, care este adesea luat drept dovadă a confuziei, este atunci când copiii bilingvi amestecă cuvinte din două limbi în aceeași propoziție. Acest lucru este cunoscut sub numele de amestecarea codurilor. De fapt, amestecul de coduri este o parte normală a dezvoltării bilingve, iar copiii bilingvi au de fapt motive întemeiate pentru a amesteca codurile. Un motiv pentru care unii copii amestecă codurile este faptul că acest lucru se întâmplă frecvent în comunitățile lor lingvistice - copiii fac ceea ce aud că fac adulții din jurul lor. Un al doilea motiv este că, la fel ca și tinerii monolingvi, tinerii bilingvi sunt uneori limitați în ceea ce privește resursele lor lingvistice. În mod similar cu modul în care un copil monolingv de un an ar putea folosi inițial cuvântul câine pentru a se referi la orice creatură cu patru picioare, copiii bilingvi își folosesc, de asemenea, la început, vocabularul limitat. Dacă un copil bilingv nu știe sau nu poate regăsi rapid cuvântul potrivit într-o limbă, ar putea împrumuta cuvântul din cealaltă limbă.

În loc să fie privit drept un semn de confuzie, amestecul de coduri poate fi văzut ca o cale de minimă rezistență: un semn al ingeniozității copiilor bilingvi. Mai mult, copiii bilingvi nu par să își folosească cele două limbi la întâmplare. Chiar și copiii de 2 ani arată o anumită capacitate de a-și modula limbajul în funcție de limba folosită de partenerul de conversație.

3. Ar trebui ca părinții să evite amestecul de limbi străine?

Mulți părinți de copii bilingvi sunt ei înșiși bilingvi. Amestecul de coduri - utilizarea de elemente din două limbi diferite în aceeași propoziție sau conversație - este o parte normală a faptului de a fi bilingv și de a interacționa cu alți vorbitori bilingvi.

Cercetările privind impactul amestecului de coduri asupra dezvoltării copiilor bilingvi sunt încă destul de limitate. Un studiu efectuat pe copii de 18 și 24 de luni a constatat faptul că deși copiii sunt expuși la o amestecare semnificativă și constantă de elemente din cele două limbi,, ei sunt capabili să facă față amestecului de coduri de la o vârstă fragedă. De asemenea, s-a sugerat că, deși amestecul de coduri ar putea îngreuna inițial învățarea cuvintelor, este posibil ca practica de a trece de la o limbă la alta să conducă la beneficii cognitive ulterioare.

4. Aduce bilingvismul timpuriu mai multe avantaje?

Mulți oameni sunt familiarizați cu conceptul de "perioadă critică" pentru a devni bilingv: ideea că oamenii sunt capabili să învețe o limbă nouă doar până la o anumită vârstă.

Cercetătorii nu sunt de acord cu privire la existența unei perioade critice și nu sunt de acord nici cu privire la momentul în care această perioadă critică ar putea avea loc - propunerile variază între 5 și 15 ani. Deși cercetările nu sunt concludente cu privire la momentul cel mai potrivit pentru a învăța o limbă străină, cunoaștem faptul că odată cu înaintarea în vârstă plasticitatea creierului se diminuează, rapiditatea memorării scade, iar menținerea focusului are perioade tot mai scurte. Prin urmare, este posibil ca creierul nostru să fie mai receptiv la învățarea unei noi limbi, în primii ani de viață.

Bilingvii care învață două limbi de la naștere sunt numiți bilingvi simultani, iar cei care învață în primii 6 ani limba maternă, iar ulterior o a doua limbă, fie că au 10 ani sau 40 de ani, sunt numiți bilingvi secvențiali.

Dovezile indică avantaje destul de solide pentru bilingvii simultani în raport cu bilingvii secvențiali. Aceștia tind să aibă un accent mai bun, un vocabular mai diversificat, o competență gramaticală mai mare și o mai mare abilitate în procesarea limbii în timp real.

5. Bilingvii au o cunoaștere egală și perfectă a ambelor limbi?

Acesta este unul dintre cele mai longevive mituri despre bilingvism. Cercetările demonstrează faptul că performanța la nivel de fluență, vocabular, accent și gramatică este influențată de nivelul de utilizare al limbii respective. Bilingvii își cunosc și folosesc sistemele lingvistice la nivelul la care au nevoie de ele. 

6. Bilingvii sunt, de asemenea, biculturali?

Nu neapărat! Chiar dacă mulți bilingvi sunt și biculturali (interacționează cu două culturi și combină aspecte ale fiecăreia în viața lor de zi cu zi), mulți alții sunt monoculturali (de exemplu, locuitorii din partea germanofonă a Elveției, care adesea dobândesc trei sau patru limbi în tinerețe). Astfel, o persoană poate fi bilingvă (utilizând zi de zi cele două limbi cunoscute) fără a fi biculturală (neintegrând elemente din cultura limbii străine învățate, păstrând doar elementele culturale specifice limbii materne) la fel cum poate fi monolingvă și biculturală (de exemplu, britanicii care trăiesc în SUA).

7. Bilingvii au personalități duble sau divizate?

Deși studiile derulate privind această problematică nu au avut rezultate concludente, liniile directoare sugerează faptul că tindem să ne modificăm într-o oarecare măsură atitudinea în funcție de limba pe care o vorbim. Putem să fim influentati, inconștient, de toate informațiile, stereotipurile și experiențele anterioare construite în raport cu fondul cultural al limbilor pe care le vorbim și, astfel, să ne modificăm comportamentele atunci când utilizăm un anumit sistem lingvistic.  

Cu toate acestea, schimbările de atitudine și comportament nu sunt generate doar de limba vorbită, ci și de contextul în care ne aflăm, acțiunea pe care o desfășurăm, oamenii cu care interacționăm. Prin urmare, aceste schimbări pot apărea și în cazul monolingvilor. 

Așa cum am menționat anterior, există nenumărate păreri asupra bilingvismului și asupra felului în care utilizarea unei a doua limbi influențează alegerile pe care le facem, stilul nostru de viață, felul în care gândim. Pentru familiile care nu cunosc încă toate informațiile necesare despre bilingvism care le ajute să-și formeze propria părere și strategie, volumul mare de informații, uneori poate chiar contradictorii, poate fi copleșitor. Cele 7 mituri, mai sus prezentate, sunt cele mai comune mituri despre bilingvism întâlnite, pe care cercetătorii le-au demontat sau argumentat, după caz, prin studii derulate și date concrete. 

Descoperă aici un videoclip despre cum să introducem o a doua limbă în viața copilului nostru. 

Este foarte valoros ca evoluția elevilor să fie privită atât din perspectiva unui proces, cât și din perspectiva unei imagini de ansamblu. Kinderpedia este un instrument profesional foarte ușor de utilizat, care le permite profesorilor să evalueze progresul copiilor în orice moment și să împărtășească realizările lor cu părinții în timp real. Observațiile și rapoartele de progres le oferă profesorilor o evaluare precisă a nivelului fiecărui elev în orice momental anului școlar. 


 Află mai mult

Ce subiect te interesează?


kinderpedia

Kinderpedia

Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.

Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.

Îți recomandăm articolele


Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.

Brazil

Av. Dr. Mário Vilas Boas Rodrigues
São Paulo - SP, 04723-000, BR

Portugal

Av. D. Joao II Nº35 11ºA
1990-083 Lisboa, PT

Romania

46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO

Switzerland

Langgasse 47c
6340 Baar, CH

United Arab Emirates

Dubai Digital Park, Building A6,
Dubai Silicon Oasis, Dubai

United Kingdom

30 Churchill Pl, Canary Wharf
London E14 5RE, UK