Conferința Națională de Învățământ Virtual “Marin Vlada”: noile tehnologii în educație

 

Prof. Marin Vlada, Universitatea din București, inițiatorul conferinței, o caracteriza drept „o inițiativă atât de necesară și care a însoțit tot ce înseamnă informatizare și formare în această direcție în sistemul de învățământ românesc.”  

Peste 20 de specialiști în educație și-au dat întâlnire sâmbătă, 30 octombrie, la cea de-a  XIX-a ediție a Conferinței Naționale de Învățământ Virtual „Marin Vlada”.  CNIV reprezintă o comunitate deschisă, un loc de intersecție pentru noile tehnologii și domeniul educației, o comunitare unde, de 18 ani, numeroși  actori educaționali, împreună cu specialiști în domeniul digitalului, sunt activi în direcția construirii unui învățământ modern, de calitate, eficient și comparabil cu standardele internaționale, sunt activi în acest proces de a aduce noile tehnologii în slujba educației, în beneficiul profesorilor, al elevilor și al viitorului.

Radu Jugureanu, unul dintre organizatorii ediției curente a conferinței, a afirmat: „Doar cu sprijinul fiecăruia în parte putem reuși. CNIV nu este al unui singur om, este al tuturor și dacă vrem să ținem această comunitate în viață trebuie să o popularizăm.” 

În cadrul Conferinței Naționale de Învățământ Virtual “Marin Vlada” au fost abordate subiecte care gravitează în jurul domeniului  tehnologii și domeniul educației, de la o scurtă istorie a procesului de introducere a tehnologiilor în educație, până la ce rol au drepturile de autor sau cum putem utiliza tehnologia în procesul de evaluare. Acest articol stăruiește asupra câtorva idei valoroase esențiale și invită la parcurgerea acestora cu o atitudine deschisă, orientată spre învățare.

Conferința se deschide printr-o prezentare comună a Prof. Radu Jugureanu și Conf. dr. Olimpius Istrate, reprezentanți ai Universității din București. Prin tematica abordată, își propune să evidențieze că deși, într-adevăr, situația pandemică a accelerat apropierea de digital și a forțat trecerea învățământului față în față în format de învățământ la distanță, momentul actual este departe de a fi primul din istorie când tehnologia este considerată ca mijloc pentru transformarea educației. În anul 1728 apare pentru prima dată termenul de ,,școală prin corespondență”, în 1953 vorbeam despre ,,teaching machine”, anul 1988 a fost marcat de utilizarea în masă a calculatorului, în 2005 Universitatea Boston devine prima instituție de învățământ din lume care acreditează un program doctoral desfășurat la distanță, iar în prezent vorbim despre o digitalizare accentuată derulată în sistem de criză.

„Viitorul educației este marcat de digital și putem afirma că acest viitor a început deja.”, Olimpius Istrate. Din bagajul de competențe pe care un om al educației ar trebui să îl dețină nu poate să lipsească această componentă de utilizare eficientă a tehnologiilor în domeniul educației.

Unul dintre studiile prezentate de către Olimpius Istrate prezintă faptul că dacă în martie,  2020, profesorii își canalizau mai mult energia asupra aspectelor tehnice, de conectivitate, în februarie 2021, după adaptare și după căpătarea unei mai mari încrederi în competențele lor digitale, cadrele didactice și-au recentrat atenția asupra aspectelor pedagogice. 

Trăim o revoluție digitală: apariția internetului a condus, cu siguranță, la o mai mare ușurință în ceea ce privește publicarea unor conținuturi la care să aibă acces un număr mare de persoane. Conf. Dr. Gabriela Grosseck a adus în discuție necesitatea ca actorii educaționali să fie bine informați cu privire la drepturile de autor. Prezentarea a vizat atât proprietatea intelectuală, cât și utilizarea rezonabilă a resurselor, diferența dintre gratuit și deschis, promovarea creativității, a  inovării și a răspândirii cunoașterii. 

Invitat în cadrul Conferinței Naționale de Învățământ Virtual “Marin Vlada” a fost și prof. Dr. Dragoș Iliescu care a adus în discuție evaluarea standardizată digitală a competențelor elevilor și impactul acesteia asupra sistemului de învățământ românesc. 

,,Fără evaluare educațională nu știm de fapt unde suntem și nu putem planifica eficient unde vrem să ajungem, la nivel macro - sistem educațional, inspectorat, școală - sau la nivel micro, individual, nu putem fundamenta cu adevărat politici publice evidence-based și nu putem fundamenta intervenții personalizate pentru fiecare copil.”

Pot tehnologiile digitale să aducă un plus în gestionarea performanței elevilor?

Utilizarea tehnologiei pentru testare este precum un montagne russe: it is scary, but you want to keep doing it! Te sperie, dar nu vrei să te oprești! 

Tehnologia are un efect transformațional uriaș atunci când este utilizată la adevăratul ei potențial: creează transformare în toți cei implicați și duce actul educațional la un nivel superior. Cu toate acestea întrebarea rămâne: care sunt direcțiile imediat următoare pe cere le putem accesa astfel încât să sporim cu adevărat potențialul tehnologiilor digitale. Prof. Dr. Dragoș Iliescu evidențiază câteva alternative: inovație în dezvoltarea testelor, în tehnologia psihometrică, inovație instituțională, inovație relațională pentru profesori, inovație în score reporting. 

Nevoia trecerii la formatul de învățământ la distanță, învățământ mediat de mijloacele tehnologice, ne-a luat prin surprindere pe noi toți. Ideea centrală, susținută de către Paloma Petrescu, pune în lumină faptul că această situație de criză traversată, nu doar că a grăbit împrietenirea cu mediul digital, ci a produs o serie de schimbări și la nivel socio-emoțional în rândul fiecăruia dintre noi.

Cu focus pe domeniul educației și pe impactul pe care pandemia l-a adus asupra sferei afective în rândul actorilor educaționali, Proiectul ROSE a derulat o cercetare ,,Analiza impactului emoțional asupra elevilor, profesorilor și părinților în contextul pandemiei SARS-COV 2,, ale cărei rezultate semnalează faptul că numărul celor care au suferit un impact emoțional negativ puternic este mai redus (8%) în rândul respondenților profesori, decât în rândul respondenților elevi (24%) și al respondenților părinți (26%).

Concluziile și recomandările de intervenție prin intermediul mentorilor ROSE au vizat:

 

1. Identificarea și implicarea persoanelor resursă cu atitudine pozitivă, capabile să se confrunte cu stresorul, să identifice soluții și să planifice acțiunile în vederea obținerii de beneficii.
2. Promovarea exemplului personal, a atitudinii pozitive, prietenoase, feedback pozitiv, facilitarea relaționării fie și la distanță. 
3. Organizarea de sesiuni de formare pe teme precum, guvernarea democratică a școlii, școala, ca  organizație care învață sau managementul situațiilor de criză

 

Paloma Petrescu încheie prezentarea cu cinci lecții învățate, în urma pandemiei:

 

1.Utilizarea instrumentelor potrivite, face diferența. Utilizăm ceea ce cunoaștem, stăpânim și se pliază cu nevoile elevilor cu care lucrăm.

 

2. Uneori, mai puțin este mai mult: într-o perioadă cu o așa încărcătură emoțională, obiectivul nostru educațional nu ar trebui să fie axat pe alergarea printre activități, ci ar trebui să fie cu focus pe calitatea unui singur conținut livrat, asigurarea că el este înțeles în întregime. La fiecare interacțiune cu elevul pentru o lecție nouă trebuie să captăm atenția acestuia într-un mod foarte prietenos. Trebuie să cunoaștem starea de spirit a elevilor pentru a ne ajusta mesajul pe care dorim să îl transmitem. 

 

3. Plan de rezervă, întotdeauna: ni s-a dovedit în nenumărate rânduri că suntem înconjurați de incertitudine, iar cea mai bună soluție rămâne aceea de a ne pregăti înainte cât mai bine. 

 

4. Învățare centrată pe echitate și incluziune: rămâne încă o provocare pentru sistemul de învățământ românesc, iar direcția dorită este aceea ca toți cetățenii să beneficieze de o educație de calitate centrată pe dezvoltarea de competențe.

 

5. Calitatea relaționării contează: suntem ființe sociale și poate acum, mai mult ca niciodată, ar trebui să ne facem timp să stăm de vorbă cu elevii și să cunoaștem ce simt și cum gestionează aceștia emoțiile. 

 

„Există disponibilitate pentru învățare, schimbare, dar este mare nevoie de susținere, îndrumare, sprijin.” Paloma Petrescu

 

La  Conferința Națională de Învățământ Virtual “Marin Vlada”, Oana Moșoiu, lector universitar, doctor în științele educației,  a prezentat rezultatele unui studiu ianuarie 2021, care a avut drept obiectiv evaluarea încrederii în competențele digitale ale profesorilor și explorarea percepțiilor cu privire la utilitatea tehnologiei și domeniul educației.

 

Pandemia a stârnit în rândul actorilor educaționali o serie de curiozități, iar cercetarea a încercat să identifice răspunsuri pentru acestea: care este nivelul de încredere oferit de cursurile pentru susținerea lecțiilor online; care este eficiența cursurilor de formare pe tema competențelor digitale; suficiența și utilitatea resurselor educaționale disponibile profesorilor în ceea ce privește aplicațiile, programele și canalele de comunicare cu elevii; impactul pe care aceste mijloace l-au avut asupra rezultatelor școlare ale elevilor; care sunt rezultatele generate în urma evaluării educației online în țara noastră în urma experienței pandemice etc. 

 

Educația online a fost percepută predominant pozitiv la nivelul eșantionului și la fel a fost și atitudinea față de fiecare dintre elementele care pot contribui la dobândirea propriilor competențe digitale. Cursurile pentru susținerea lecțiilor online au oferit predominant un nivel ridicat de încredere și sprijin. 

 

Studiul a relevat că vechimea în învățământ, tipul de instituție la care predau respondenții, formarea inițială, momentul ultimei activități de formare continuă și numărul de evenimente de formare la care au participat respondenții în timpul pandemiei au fost factori care nu au influențat semnificativ încrederea în competențele digitale dobândite. 

 

În schimb, au fost evidențiate corelații cu participarea la formarea profesională continuă, gradul profesional deținut și participarea la cursurile organizate în programul CRED al Ministerului Educației. Mai mult, au existat corelații moderate și semnificative cu deținerea unui certificat de pregătire digitală a abilităților obținut anterior pandemiei. 

 

Dintre numeroasele idei prezentate în cadrul lungul Conferinței Naționale de Învățământ Virtual “Marin Vlada”, încheiem acest articol cu convingerea  că  tehnologiile în domeniul educației sunt doar un mijloc, iar succesul acestora e determinat de modul în care sunt folosite. Tehnologia transformă educația în toate aspectele ei: de la conținut, la modul de predare, evaluare, până la aptitudinile și competențele profesorilor. Numai printr-o abordare holistica, tehnologiile digitale vor putea aduce progresul de care educația are nevoie pentru a forma aptitudini și competențe relevante pentru societatea secolului al XXI-lea. 

Pentru mai multe informații ce vizează soluțiile digitale pentru educație, citește și: Cum alegi o soluție digitală performantă pentru școala ta.

O altă conferință organizată recent de Kinderpedia este a href="/13-evenimente/158-evaluare-educație-timpurie&qut;"Grădinița 2.0: observarea și evaluarea în educația timpurie. 

 

Kinderpedia

[star