Oana Moşoiu: Interactivitate şi colaborare sunt noile cuvinte de ordine odată cu revenirea la școală

Într-un context național și mondial incert, revenirea la școală în semestrul al doilea este încă un subiect care naște multe întrebări. Conferința online Educație conectată: Cum revenim la școală în 2021, facilitată de Kinderpedia pe 27 ianuarie, online, a urmărit să ofere informații și unelte care să aducă plus valoare învățării, indiferent de scenariul final decis de Ministerul Educației și Cercetării.

Peste 1,000 de profesori și părinți au urmărit pe canalul de Youtube și pagina de Facebook prezentările celor trei vorbitoare și dezbaterea cadrelor didactice, care au vizat nevoile profesorilor și ale elevilor într-o nouă paradigmă de învățare, beneficiile oferite de tehnologie, indiferent de context și cum putem folosi experiența anului 2020 pentru a crea o nouă viziune în educație.

Oana Moșoiu: Cum redefinește revenirea la școală rolul dascălului și al familiei în educație?

Oana Moșoiu, lector universitar doctor, trainer și expert în educație, formare și evaluare, a pus în discuție revenirea la școală din perspectiva celor trei actori principali implicați în învățare- profesor, elev și părinte. Aborarea Oanei a vizat cele trei roluri ale sale, acela de profesor, trainer și mamă, care îi conferă o viziune amplă asupra actului educațional.

Prima premisă abordată a fost aceea că școala online va continua, indiferent de scenariu, deoarece este posibil ca parte din elevi sau chiar cadre didactice să nu poată reveni fizic la ore. Așadar, schimbarea nu va avea loc brusc, total și nu pentru toți cei implicați. Odată cu revenirea la școală, primul aspect de care trebuie ținut cont este integrarea, sau mai degrabă, reintegrarea.

Integrarea tehnologiei va juca un rol crucial în revenirea la școală

Din partea profesorilor, aspectul esențial este dat de modul în care se va realiza integrarea tehnologiei în actul educațional, atât pentru predare-învățare, cât și pentru evaluare. Un element fundamental, care reprezintă baza învățării este atenția, efortul volitiv pe care un elev și-l asumă de a rămâne concentrat într-o sarcină, ajutat și de conținutul învățării și modul de predare.

În pandemie, am învățat că timpii lungi la computer sunt o problemă și este nevoie permanent de stimuli noi, pentru a menține atenția și concentrarea. La revenirea la școală, profesorii trebuie să fie atenți la cum captează atenția elevilor, ce stimuli folosesc pentru a-i atrage și a-i menține captivați de actul de predare, pentru că fără atenție și concentrare nu există învățare. Mediul fizic va avea un efect de a-i atrage și stimula pe copii, dar doar pe termen scurt.

Pentru profesori, pandemia a reprezentat o investiție masivă de timp și efort de învățare pe toate planurile

S-a evidențiat rolul comunității de învățare și practică la nivel de școală, precum și rolul profesorilor-campioni, care au arătat celorlalți calea și cum se ajunge la ea. 90% dintre profesori consideră pandemia o oportunitate și un punct critic de transformare pentru sistemul educațional din România.

În ceea ce îi privește pe elevi, este nevoie de o pregătire psihologică pentru revenirea la școală

Există un balans între nevoia de a reveni la școală pentru socializare, reîntâlnirea cu colegii și profesorii și reținerea pe care o au, legată de strictețea mai mare la școală decât în online. Uzul tehnologiei pentru școală a fost un plus pentru elevi, deoarece a extins bulele în care funcționează și i-a determinat să învețe lucruri noi. Pierderile, mai mult din perspectiva părinților, au fost legate de așa zisa stagnarea academică, tradusă în asimilarea mai puținor cunoștințe decât la clasă.

Despre acest aspect, viziunea Oanei Moșoiu este că „saltul educațional dat de pandemie este foarte mare. Nici măcar doi ani de școală online nu reprezintă o pierdere, raportat la transformarea de sistem pe care am câștigat-o”.

Părinții au avut și ei oportunitatea de a-și exersa și consolida competențele digitale, ceea ce va ajuta, indiferent de modul în care se face revenirea la școală

Din perspectiva învățării, este important ca părinții să re-evalueze și să valorizeze  impactul școlii și învățării asupra copilului. Pentru acest lucru, comunicarea între părinte și profesor este esențială. Profesorii au nevoie ca părinții să creadă în misiunea lor de a însoți copilul pe drumul învățării. Procesele de învățare trebuie să fie autentice, iar părinții ar trebui să își regândească poziția față de școală și rolul dascălului, pornind în primul rând de la preocuparea față de ceea ce face copilul la școală, de la modul în care se simte, până la ceea ce învață. Părinții sunt datori în continuare să păstreze rutinele, să întărească învățarea de la școală și dorința de revenire.

"Profesorii se raportează la interesul familiei pentru școală. Familia este un factor important în reușita școlară, iar răspunsul oferit de părinte la apelul școlii este decisiv în progresul copilului la școală. Interesul părintelui îl va stimula pe profesor, iar câștigul va fi al elevului. Părinții trebuie să puncteze că revenirea la școală va determina o învățare mai bună și mai eficientă. Încurajarea părinților va determina profesorii să continue să facă lucrurile diferit", a evidențiat Oana Moșoiu rolul părinților în procesul de învățare.

Învățarea online a adus relaxare din partea elevilor și s-au creat noi punți de colaborare între ei

Întrebarea care se pune este în ce măsură vor putea fi valorificate câștigurile în momentul în care se va face revenirea la școală. Remedirea lacunelor se va putea face prin predare intensivă, iar aici se vor evidenția abilitățile profesorilor de a face predare de remediere, care va trebui să stimuleze procesul de învățare per ansamblu. Evaluarea va trebui să aibă alte coordonate și să fie reglementată altfel decât prin condiționări și amenințări. Predarea prin dictare, evaluarea cu banca goală și alte metode folosite în trecut nu își mai au locul în noul context, iar toate acestea vor fi înlocuite de interactivitate și colaborare, care ar trebui să fie cuvintele de ordine în educație. De acum înainte, întrebarea “Ce predau eu astăzi?” va trebui înlocuită cu „Ce învață astăzi elevii de la mine?”

Concluzia Oanei Moșoiu a fost că, în domeniul educației, nu exista un context transformațional mai mare decât această pandemie, pentru că a adus câștiguri uriașe tuturor actorilor implicați în actul educațional.