Bullying și cyberbullying: Cum abordăm și prevenim aceste fenomene

Bullying și cyberbullying - fenomene atât de întâlnite în societatea de astăzi, câștigă tot mai mult teren și în rândul copiilor, cu atât mai mult cu cât frecvența utilizării tehnologiei care încurajează activitatea din mediul online, transformă bullyingul în cyberbullying.

Cum putem preveni și lua atitudine în cazul bullyingului? Află în rândurile următoare care este fundamentul teoretic, ce zic studiile, dar și ce recomandări au specialiștii din domeniu.

Ce este bullying-ul?

Ceea ce până nu demult treceam cu vederea ca o „șicanare” aparent normală între copii, în pauze, capătă azi forme mult mai agresive și mai complexe. Astfel, manifestări de bullying sunt considerate agresiunea fizică, hărțuirea verbală, excluderea socială, dar și amenințările online. Consecințele bullying-ului pot lăsa răni profunde atât asupra agresorului, cât și a victimei. Pe termen lung, întregul climat al comunității școlare e afectat, transformându-se într-un mediu dominat de frică și neîncredere.

În American Psychological Association Dictionary (APA Dictionary), fenomenul de bullying este definit drept un comportament amenințător și agresiv, persistent sau care poate lua forma și unui abuz verbal adresat altor persoane, aflate într-o altă situație de vulnerabilitate. 

Tot aici se vorbește și de cyberbullying, care este o formă de bullying situată în mediul online, o hărțuire cibernetică sau un comportament de amenințare prin intermediul tehnologiei electronice, cum ar fi telefoanele mobile, e-mailurile și mesajele text. 

SONDAJ: 6 din 10 copii cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani au fost supuși bullying-ului fizic prin pedepse corporale, între 2005-2013 

Datele UNICEF din sondaje reprezentative la nivel național realizate în 56 de țări între 2005–2013 arată că aproximativ 6 din 10 copii cu vârste cuprinse între 2 și 14 ani au fost supuși bullying-ului fizic, prin pedepse corporale. În medie, 17% dintre copii au suferit pedepse fizice severe.

Tipuri de bullying

Putem vorbi de existența mai multor tipuri de bullying, ceea ce ne face să-l recunoaștem și să-l catalogăm mult mai ușor. Iată tipologia acestui fenomen și câteva exemple întâlnite, care ne pot ajuta să explicăm acest lucru și copiilor.

Bullyingul fizic sau hărțuirea fizică este poate una dintre cele mai evidente forme. Ia forma unor lovituri aplicate victimei, fie că vorbim de pumni, palme, împingeri sau spargeri și deteriorări de bunuri materiale. Acestea sunt semne ale agresiunii fizice. Putem vorbi și de o formă a bullying-ului verbal, care începe de la tachinare, urmată de remarci grele și denigratoare la adresa victimei. În timp, acest tip de bullying poate duce la abuz emoțional și poate avea impact asupra sănătății mintale. 

Nu în ultimul rând,  o nouă formă de agresiune apărută ca urmare a evoluției tehnologice este cyberbullying-ul. Internetul a oferit ocazia unor oameni rău intenționați să interacționeze rapid și ușor cu alte persoane, transformându-le în victime. Peste 59% din adolescenți se confruntă cu atacuri în mediul online. Cu toate acestea, nu doar ei sunt vizați, când vine vorba de acest tip de agresiune. Comentariile răutăcioase pe rețelele de socializare sau mesajele de amenințare sunt doar două exemple de hărțuire cibernetică experimentate chiar și de adulți. 

Mai multe despre cyberbullying

Cyberbullying-ul este o acțiune intenționată de folosire de informații de către o persoană sau un grup, pentru a hărțui/amenința/intimida unul sau mai mulți indivizi în mediul online sau folosind mijloace tehnologice. Atacul poate varia ca formă (“body shaming”, “hate speech”, “sabotaj profesional” făcând apel la aspectul sexual și integritatea individului, amenințări legate de violența sexuală și “cyberstalking”), însă scopul principal fiind acela de a sublinia un dezechilibru de putere între agresor și victimă.

Cyberbullyingul este recunoscut ca o amenințare serioasă nu doar asupra sănătății fizice a oamenilor, ci și  a stării de bine emoțional. În ciuda conștientizării acestei provocări serioase, se pare că problema continuă să crească dacă nu se depune un efort conștient de a o opri și nu sunt implicate autoritățile relevante.

Este important ca noi, ca adulți, să ne informăm corect pentru a putea îndrepta copilul către un comportament adecvat, care nu favorizează dezvoltarea fenomenului în niciuna dintre situații, fie că vorbim de copil în postura de spectator, agresor sau victimă. 

Efecte nocive ale fenomenului de bullying 

Este  de  la  sine  înţeles  faptul  că agresivitatea şi  violenţa  influențează în  mod negativ   educaţia.   În   acest   context,   elevul-victimă poate  prezenta următoarele caracteristici: 

• teama de a mai merge la şcoală; 
• stare generală de nervozitate; 
• refuzul de a mai merge la şcoală;
• elevul poate începe să-şi procure diverse  arme pentru  a  se  putea  apăra  împotriva  agresiunilor; 
• sănătatea  fizică și  psihică a  elevului  este  vizibil  afectată;  
• la  nivel  fizic  pot  apărea diverse   urme   ale   violenţelor   suferite;
• stima   de   sine   suferă şi   ea   modificări semnificative;
• elevul  poate  recurge  la  ingerarea  diverselor  substanţe  interzise  de lege,  ca  răspuns  la  agresiunile  suportate;  
• apariţia  tulburărilor  digestive şi  psiho-motorii;  
• se  poate  vorbi  de  abandonul şcolar şi chiar  de  delincvenţa  juvenilă în contextul bullying-ului  repetat  pe  perioade  lungi  de timp; 
• apariţia  atacurilor  de panică,   a   reacţiilor   somatice,   a   depresiei  şi   chiar   a   tentativelor   de   suicid  (Berkowitz, 1989; Henry, 2000).

Cei de la Salvați Copiii, ne ajută să vedem ce putem face ca părinți atunci când observăm sau bănuim un comportament de bullying, este discuția deschisă cu copilul, fie că este victimă, agresor, sau spectator. Câteva întrebări pe care le puteți adresa pentru a iniția o discuție sunt: 

• Știi ce înseamnă bullying?
• Știi cum să îți dai seama dacă cineva e doar răutăcios cu tine sau este un bully?
• Te-a făcut cineva la școală să te simți slab, neputincios sau urât?
• Ți se întâmplă să fii răutăcios cu alții copii doar pentru distracție?
• Ai râs, împreună cu alți copii, de cineva mai mic sau mai slab? Cum te-ai simțit atunci?
• Te simți în siguranță când mergi la școală?
• În grupul tău de prieteni, obișnuiți să folosiți porecle? Există cineva care se simte jignit de porecla pe care i-ați pus-o?

UNICEF vorbește despre importanța prevenției în cazul acestor fenomene și ne indică 8 pași care ne pot ajuta în gestionarea acestor situații împreună cu copiii.

1. Primul pas pentru a menține copilul într-un context sigur, fie că este vorba de un conflict fizic sau online, este să te asiguri că acesta cunoaște real problema cu care se confruntă. 

2. Explică copilului fenomenul de bullying și cyberbullying, dar și cauzele și efectele care apar. Odată ce știu ce este hărțuirea, copiii vor putea să o identifice mai ușor, indiferent dacă li se întâmplă lor sau altcuiva. 

3. Vorbește deschis și frecvent cu copilul despre acest lucru. Dacă îi povestești deschis despre bullying, copilul se va simți confortabil să-ți spună dacă sesizează în comunitatea lui sau dacă întâmpină această situație. 

4. Verifică zilnic programul copilului tău și întreabă-l despre timpul petrecut la școală, dar și despre activitățile online, interesându-te nu numai despre orele și activitățile lui, ci și despre sentimentele și starea lui emoțională.

5. Încurajează copilul să fie un model pozitiv. Există trei părți implicate în hărțuire, așa cum am menționat și mai sus: victima, agresorul și spectatorul. Chiar dacă copiii nu sunt victime ale bullying-ului, ei pot preveni bullying-ul prin faptul că sunt incluzivi, respectuoși și amabili cu colegii lor. Dacă sunt martori la acte de hărțuire, ei pot lua apărarea victimei, pot oferi sprijin și/sau pot pune la îndoială comportamentele de hărțuire.

6. Ajută la dezvoltarea încrederii în sine a celui mic. Încurajează-l să se înscrie la cursuri sau să se alăture activităților care îi plac în comunitatea din care face parte. Acest lucru va contribui, de asemenea, la consolidarea încrederii, precum și la formarea unui grup de prieteni cu interese comune.

7. Fii un model. Arătă-i copilului cum să se poarte cu alți copii și adulți, cu empatie, bunătate și respect, făcând același lucru cu cei din jurul tău. Copiii își privesc părinții ca exemple de comportament, inclusiv în ceea ce privește ceea ce privește comportamentul din mediul online. 

8. Fă parte din experiența lui online. Familiarizează-te cu platformele pe care le folosește copilul și explicați-i cum se leagă lumea online și cea offline. Avertizează-l cu privire la diferitele riscuri cu care se va confrunta în spațiul digital.

Indiferent de tipul de bullying, adulții, fie că vorbim de profesori sau părinți, trebuie să acționeze. Copiii, fie ei agresori, victime sau doar martori, nu pot conștientiza la vârste fragede, impactul pe care acest fenomenul îl poate avea. Este esențial să fim atenți la orice semnal de alarmă, să investigăm și să acționăm spre gestionarea și diminuarea bullyingului. 

Poate nu știai, dar în România, a apărut Legea nr. 221/2019, intitulată și Legea Anti-Bullying, o premieră pentru protecția violenței psihologice în instituțiile de învățământ din România. Legea de prevenire și combatere a bullyingului, completată de normele metodologice utile.